Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Kontakt



Chiar în fața Centrului Cultural Român veghează bustul lui Eminescu, iar steagul românilor flutură lângă cel al Serbiei. Mai mult, în această comună, unde covârșitoarea majoritate a populației o reprezintă românii, toate tăblițele, inclusiv cele de la capătul străzilor sunt bilingve.



Încep imnurile și iată, imnul ungurilor este ascultat, ba chiar ovaționat. Flutură peste tot drapelele legate maghiaro-poloneze. Iată, cum este ascultat imnul maghiarilor la Cracovia, în Polonia, unde își are mormântul (în catedrală) cel mai mare rege al Poloniei, Báthory István, care la vremea aceea era Principele Transilvaniei. Un principe transilvan, despre care nu se învață în școlile din România...



A atras atenția asupra încălcărilor drepturilor comunității maghiare din România: limitarea folosirii simbolurilor, controversele constante pe tema plăcuțelor bilingve, și obstacolele întâmpinate de secția maghiară a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș. Recent, în județul Covasna, numele unui spital a fost schimbat în mod nefiresc. În opinia eurodeputatului această măsură dovedește clar că, societatea majoritară consideră membrii comunității maghiare din România ca cetățeni de rang inferiror. Sógor a reamintit, de asemenea, că Ministerul Afacerilor Interne din România consideră aspirațiile la autonomie ale comunității maghiare a fi a o chestiune de securitate națională.



Șumuleu Ciuc este locul sfânt al secuilor și al maghiarilor, unde după credința lor îi așteaptă Sfânta Fecioara Maria, ocrotându-le viața, căutările, familia, și tot ce le este sfânt pe pământ. Cea mai importantă sărbătoare este organizată în sâmbăta premergătoare sărbătorii Rusaliilor. Șumuleu este inclus pe harta pelerinajelor (est-)europene în rând cu Mariazell (Austria), Máriapócs (Ungaria). Se află la răscrucea drumurilor de pelerinaj est-europene. Este și un bun mijloc de resacralizare, un fel de rit de inițiere.



În noaptea Învierii, în centrul Tîrgu-Mureșului, pe 20 aprilie 2014, în cele două procesiuni religioase de la catedralele Catolice și Ortodoxe oamenii s-au evitat, treceau unii pe lângă ceilalți aproape fără să se privească în ochi. Stranie senzație, povesteau martorii cu care am stat de vorbă...



Acum inchipuiti-va un meci de tenis Romania – Ungaria care se dispută undeva la Cluj. Sau Tg Mures. Și ce s-ar întampla în tribune dacă cetățeni români de etnie maghiară ar veni cu steaguri maghiare la meci?



Din alocuțiunile lor s-a conturat un Ținut Secuiesc care se zbate, căutându-și locul în societatea modernă, încercând să țină pasul cu integrarea mondială, însă negăsind încă drumul liniștitor care ar conduce spre un viitor bine conturat. Acest drum este foarte greu, deoarece naționalismul instinctual doboară în multe cazuri poduri greu clădite între secuii majoritari și românii minoritari. În aceste condiții au o valoare de neprețuit acele personalități, care sunt stimați de amândouă comunități, reprezentând o gândire modernă, al cărei esență este căutarea căilor comune și nu căutarea cu lumânarea a factorilor, care dezbină.




Sus