Miercuri, 24 Octombrie 2018
Miercuri, 24 Octombrie 2018


Kontakt



Nu se știe dacă are legătură cu acest caz, sau nu, dar în aceste zile fratele Csaba Böjte OFM a primit o donație serioasă din partea unui cântăreț de muzică ușoară din Ungaria: Ákos. Este vorba de 50 de milioane de forinți. “50 de milioane pentru Fundația Sfântul Francisc din Deva, pentru salvarea copiilor nevoiași”.Și iată, așa, încet cu încetul maghiarii din România își direcționează privirile tot mai mult spre Budapesta, constatând că din București nu poate veni nimic bun.



Regresul în domeniul drepturilor minorităților trece neobservat pentru majoritari, însă pe dedesubt se țes tot mai multe împotriva lor: în Camera Deputaților tocmai a trecut prin adoptare tacită proiectul de lege de interzicere a folosirii limbii materne în Justiție, urmează un alt proiect de interzicere a intonării imnului Ținutului Secuiesc.



Iată trei programe/proiecte care ar putea fi aplicate și în societatea română. Printr-un proiect omolog cu programul Petőfi am putea trimite voluntari formați, educați, moderni, proeuropeni în comunitățile românești din raionul Odesa, în Bugeac, Transnistria, Valea Timocului, etc. În cadrul unui proiect omolog cu programului Határtalanul („Fără granițe”) am putea umple Republica Moldova cu autocare vesele cu copii și tineri din România, care ar vedea cu ochii lor ce înseamnă să fii român în afara României. Programul asemănător celui întitulat „Adoptă un monument!” ar putea fi o revelație pentru elevii români, deoarece ar descoperii clădirile Imperiului Austro-Ungar, formându-și un alt orizont despre problemele conviețuirii interetnice.



A delegație a marelui stat major al marinei române condusă de contraamiralul Constantin Ciorobea a fost într-o vizită de mai multe zile în Ținutul Secuiesc. Membrii delegației s-au întâlnit cu reprezentanții autorităților județene și locale din localitățile vizitate, și au depus coroane de flori în cinstea martirilor secui de la Siculeni, precum și în Cimitirul Eroilor din Miercurea Ciuc.



În acest context se vorbește foarte puțin despre un alt aspect al migrației: cel al mișcării marilor mase de oameni din Europa Centrală și de Est spre vestul continentului. Auzim despre sate din Moldova în care nu mai trăiesc persoane active, doar copii și bătrâni. Teritoriile locuite de maghiari din Voivodina, Ukraina Subcarpatică sau din Secuime încet-încet rămân fără forță de muncă. Și cu această problemă reală ar trebui să se ocupe cineva!



Când această tematică a relației complicate dintre limba maternă și limbile nematerne vor fi înțelese corect și profesionist de societatea română, se vor vedea și rezultatele. Va scădea numărul acelora care nu vorbesc româna (bine) și se va astupa un metru, doi din prăpastia enormă dintre români și maghiari în România – un fenomen generat de o politica neprofesionistă și mai ales meschină a acelora, care vor să îndepărteze tot mai mult maghiarii de români, sugerându-le că numai la Budapesta se pot rezolva problemele cetățenilor români (contribuabili) și în nici un caz în București.



Așa ne trezim încet cu încetul cu noțiunea de patriotism înțeleasă foarte original. Iată, că pe plaiurile noastre mai mult sau mai puțin multiculturale așa primește noțiunea pură de „patriotism” ghilimele de rigoare, devenind o activitate compensatorie generalizată ... transmisă zilnic în direct.




Sus