Miercuri, 15 August 2018
Miercuri, 15 August 2018


Kontakt



Gyuszi are nota 10 și din partea Corbilor Albi, nu neapărat pentru „scenă” sau text, ci pentru sinceritatea sa, prin care trimite mesajul lumii: Eu sunt maghiar din Oradea... În ce limbă să cânt, dacă nu pe limba mea maternă? Așa este Gyuszi. Noi suntem maghiari și cântăm pe limba noastră. „Fiecare pasăre pe limba ei piere". Mulțumim Gyuszi, mulțumim Florin Călinescu! Köszönjük!



– Când au fost luate bunurile noastre, atunci actele erau veridice. Acum, când le cerem înapoi, aceleași acte care reprezentau baza confiscării, nu mai sunt valabile. Legea retrocedărilor este o lege elaborată de parlamentul României, și nu este o invenție a cultelor. Scopul acestei legi este retrocedarea acelor bunuri, care au fost confiscate de comuniști. Actele noastre sunt actele vremii, acte care oglindesc formulările juridice de atunci. Dacă autoritățile nu au încredere în cuvântul cultelor, ar trebui să se clarifice: Statul Român consideră un inamic, un falsificator cultele maghiare, sau le consideră un partener, cu care statul ar putea colabora în tematicile educației, ocrotirii vârstnicilor, sistemului medical.



Se pune însă întrebarea: România oare de ce nu a fost invitată la aceasta frumoasă și simbolică comemorare? Sunt două răspunsuri posibile. 1.România se trezește – ca de obicei – târziu, și a ratat această colaborare care ar fi putut pune bazele unei cooperări sârbo-maghiaro-române de excepție. 2.România nu a fost invitată de cele două țări pentru a sugera că România nu stimează amintirea lui Hunyadi Janos (Iancu de Hunedoara). Amândouă variante nu sunt numai neplăcute pentru românii și maghiarii din Transilvania, dar reprezintă și mesaje negative către populațe.



Scopul evenimentului este promovarea zonelor turistice din județul Alba, mai ales localitatea Rimetea și împrejumirile acesteia. Rimetea (Torockó) a reușit nu numai să păstreze tradițiile străvechi, dar și comunitatea maghiară de religie unitariană, în județul Alba, în acest sat fiind cea mai mare comunitate de maghiari. Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe; este prima localitate care a fost distinsă din partea Comisiei Europene, în 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural și arhitectonic.



Sunt convins, că viitorul acestor imobile (ne)retrocedate ar fi de o sută de ori mai viabil în mâna proprietarilor particulari sau al asociaților cultural-bisericești maghiari, decât în mâna statului.



Iată cum ajunge pe la noi tot ce este legat de maghiari, temă complicată, adâncind neîncrederea reciprocă româno-maghiară.Cui prodest? De ce avem nevoie de presiuni SUA să ne respectăm reciproc demnitatea? Oare ce ar spune donatorii-fondatorii acestor clădiri-instituții – este vorba de contele Mikó Imre (1859) și episcopul romano-catolic Batthyány Ignác (1798) – când ar auzi, că aceste clădiri-instituții nu se leagă de banii și numele lor, ci sunt clădite de statul român? Desigur ei nu mai pot fi chemați ca martori în procesele interne și internaționale care par să nu mai aibă sfârșit...



Presa tace pe această temă, deși în ultimii ani în România a pornit o campanie de idealizare a relațiilor interetnice – culminate cu popularizarea ideii conform căreia România este paradisul minorităților – și presa ar trebui să fie prima care trage semnalul de alarmă: oameni buni, aici cineva minte... În raport este nominalizat cazul colegiului Mikó din Sfântu Gheorghe, care a fost renaționalizat (vezi cazul Markó Attila) precum politica minoritară de fațadă a României legată de drepturile de folosire a limbii maghiare în acele locuri, unde legea permite acest lucru.




Sus