Marţi, 11 Decembrie 2018
Marţi, 11 Decembrie 2018


Kontakt



Ideea pe care vreau să insist este aceea că după 800 de ani de viețuire pe teritoriul unei țări, aceea este țara ta. Secuii, ca și sașii și maghiarii trăitori în Ardeal de la începutul mileniului doi, se pot considera în egală măsură astăzi băștinași pe aceste meleaguri. Sunt, dacă vreți, „proprietari de bună credință” asupra locurilor unde trăiesc.



Problema este că neavând un steag sub care să lupte, a fost creat repede unul, care este cel pe care îl folosesc și astăzi. Deci când a fost creat steagul, românii și secuii luptau alături, iar steagul nu a supărat pe nimeni. Acum luptam iar împreună împotriva sărăciei, greutăților și vremurilor grele, dar steagul le stă în gât unora.



Cu bucurie am constatat, că internetul oferă informații și în limba română despre Alpár Ignácz, o situație oarecum aparte pe tărâmul comunicării româno-maghiare, deoarece în nenumărate cazuri publicul românesc nu are de unde să știe despre clădirile și palatele administrative finanțate de statul maghiar, despre specificitățile acestora – despre perioada când Kolozsvár a început să concureze cu Budapesta pentru trofeul de cel mai elegant oraș al Ungariei de atunci.



Iată un premiu Nobel pierdut la Kolozsvárul de atunci, azi: Cluj-Napoca. Dacă primea și el acest premiu, lista „Nobeliștilor” savanți maghiari – sau de origine maghiară – ar fi fost și mai lungă. Însă umbra uriașă a lui Apáthy István cade nu numai pe primele scări ale „vilei Mikó” sau celelalte scări care leagă etajele clădirilor universitare concepute și administrate de el, ci și pe agenda de lucru a urmașilor săi.



Interesant, cât de puțini sunt cei care ar observa că cele trei națiuni din Transilvania – sașii, maghiarii și românii – sunt prezenți și clădesc în felul lor această regiune de cel puțin 800 – 1000 de ani. Unii poate mai de mult. Dacă este însă așa, atunci cum de nu devine caraghioasă întrebarea urbano-legendară cum că „cine a fost primul”? Păi 800-1000 de ani de prezență nu-i ajunge unei națiuni să spună: este patria mea? Există undeva un tabel care prin rubricile sale ne arată câți ani trebuie să fii prezent într-o regiune (formând regat, fondând orașe și cultură - sau nu) ca să-ți simți meleagurile natale ca patria ta? Câți ani ar fi trebuit să fie prezenți pe aceste meleaguri ungurii, ca să poată spună că „este patria mea”? 1000? 1100? 2000? 3000? Dar românii? Dar sașii?



Care este scopul Generației de Ură? Să umilim cealaltă etnie? Să le luăm eventual dreptul la muncă sau la educație? Să le luăm cetățenia sau să ii forțăm să ne învețe limba? Să le explicăm cât de ne-oameni sunt ei în fața noastră? Dacă urâți profund, de exemplu, multiculturalitatea, crezând că ea este o fațadă (eventual) ce de fapt sprijină doar una dintre etnii, probabil problema dumneavoastră mai mare e faptul că sunteți împotriva sprijinirii oricărei etnii.Sau faptul că aveți impresia că sprijinirea unei etnii este echivalent cu ura sau disprețul față de cea a voastră.



Oameni educați se găsesc exact în aceeași măsură și între maghiari și între români. Masele inculte au același rol distrugător și la unguri și la români. Nivelul educațional al maselor se poate măsura în cazul comentariilor de pe portalurile nemoderate (marea majoritate a portalurilor, din păcate). Nu există diferență între prostia ungurească și prostia românească. Nici cuantic, nici din punct de vedere a nivelului subcultural. La Corbii albi zilnic sunt excluși cu duzinele persoane care în viața lor nu au văzut un portal specializat și administrat după legile scrise și nescrise ale jurnalisticii. Între excluși se găsesc maghiari și români, în aceeași măsură.




Sus