Luni, 09 Decembrie 2019
Luni, 09 Decembrie 2019


Kontakt



În aceste zile intelectualii din Bucovina de Nord s-au săturat de această politică de mușamalizare a realităților și au formulat o scrisoare deschisă președintelui „pro-european” Porosenko, prin care atrag atenția asupra “situației deplorabile privind asigurarea drepturilor comunității românești din Ucraina”. În scrisoarea deschisă protestatarii demască tendințele asimilatoare fățișe ale administrației ucrainiene, care ucid la nivel educațional, obstrucționând pe diferite, căi directe și indirecte, românii să-și educe tinerii în limba maternă, la toate nivelele. Noua politică referitoare la predarea limbii române din această regiune seamănă cu sloganul „Trăiți în Ucraina, vorbiți ucraineana”. Iată un fragment:



Dacă, spre exemplu, comparăm bagajul genetic al românilor cu cel al maghiarilor, vorbitorii unor limbi atât de diferite care, totuși, la nivel lexical și-au împrumutat cuvinte una alteia de-a lungul lungilor secole de vecinătate, vom constata că sunt atât de asemănători la nivel genetic, pe cât le sunt de diferite limbile. Cu alte cuvinte, pe români și unguri îi despart mai mult limbile decât bagajul lor genetic. Ambele etnii sunt un amestec de influențe comune, din care cea slavă este dominantă.



22 ianuarie, ziua în care Kölcsey Ferenc a finalizat strofele poeziei Hymnus în 1823 – devenit ulterior textul imnului maghiarilor –, este considerată peste tot în lume Ziua Culturii Maghiare. În toate orașele culturale în care trăiesc comunități importante de maghiari, se sărbătorește această zi cu mult fast, cu decernări de premii importante în obiecte de artă și bani. Paralel cu serbările din Ungaria, societatea maghiară din Transilvania și-a fondat propriul sistem de premii cu numele de Premiul pentru Cultura Contemporană Maghiară din Transilvania – premii care sunt decernate în trei categorii: literatură, artă și creație muzicală. În 2013 – primul an când s-au decernat aceste premii de către organizatori (UDMR) –, cecul primit de laureați era de 10 000 lei.



Ca o concluzie: tematica folosirii limbii maghiare în România nu este o problemă româno-maghiară, ci este una strict românească. Societatea românească trebuie să decidă: respectăm legi și semnături, sau nu. Noi maghiarii așteptăm cu mare empatie răspunsul.



Participanții, indiferent de limba lor maternă, au citit din operele poetului sărbătorit, Mihai Eminescu, la alegere dintre volumele expuse de organizatori ori din cărțile unor autori mureșeni aduse de acasă, scrise sau traduse în limba română. De Ziua Culturii Maghiare participanții vor citi din operele unor autori maghiari și din operele autorilor români traduse în maghiară.



Corbii Albi au sărbătorit Ziua Culturii Române la Catedra de Română a Universității din Szeged (Ungaria), inițiind dialoguri constructive cu pedagogii catedrei, respectiv, cu reprezentanții românilor din Ungaria pe tema fenomenului minoritar, prezentând Antologia Corbii Albi 2015 și abordând aspecte puțin cunoscute despre traducerile în limba maghiară ale unor poezii de Eminescu. Momentul culminant al acestei manifestări inedite a fost înmânarea de către Corbii Albi a diplomei de fidelitate „Sunt român din Ungaria” studentului român din Micherechi, Cristian Ardelean, un viitor profesor de română și maghiară, oferându-i o bursă lunară de 100 euro pentru a-l încuraja să-și păstreze identitatea culturală și națională.



Îmi doresc să vină ziua când pot să spun cu mâna pe inimă, că sunt mândru că sunt român și mândru că în România un etnic maghiar poate să învețe și să folosească nestingherit limba lui maternă. Aștept, ca statul să-i dea drepturi egale în a folosi limba maternă ca și în cazul etnicilor români. Aștept ca statul nu doar să-i „tolereze” ori să se comporte cu ei de parcă le-ar face o favoare, ci să îi respecte pur și simplu. E un drept elementar.




Sus