Duminică, 22 Aprilie 2018
Duminică, 22 Aprilie 2018


Kontakt



Orfanizarea Transilvaniei – sugerată de autor în titlu – nu se datorează numai datorită ”tatălui România” și ”mamei Ungaria”, ci mai ales lipsei de alternative. În România nu există încă o societate modernă, occidentalizată cât de cât, ca aceste probleme să fie cel puțin dezbătute la rece.



Guvernele Ungariei și Serbiei au ținut azi a patra ședință comună la Budapesta. Deși numai faptul în sine ar avea un mesaj pragmatic, această întâlnire s-a dovedit a fi precursorul unui proiect uriaș maghiaro-sârb, care îmbrățișează programe comune economice și programe legate de dezvoltare a Voivodinei Autonome așișderea.



Amintiri românești din Seghedin. La sfârșitul anului trecut, împreună cu Tiberiu Boca și echipa tehnică a emisiunii în limba română Ecranul nostru, realizată în studioul din Szeged al televiziunii maghiare, am plutit - aproape la propriu, după cum puteți vedea - pe urmele unor amintiri românești despre acest oraș de pe malul Tisei. Imaginile luate cu drona sunt minunate! Priviți-le, la adresa de mai jos:



Din fondurile alocate de stat pentru cele 13 naționalități din Ungaria, românii vor beneficia de aproximativ 65 milioane de forinți. Finanțarea proiectelor s-a făcut pe mai multe categorii:



Masa rotundă era utilă și pentru faptul că haosul informațional din România – generat de lipsa presei de tip occidental (liberal, social-democrat, etc.) – a început să otrăvească și societatea maghiară din România, aceasta preluând și ea stilul de politizare a țărilor semidemocratice, cu obiceiul de a nu asculta altera pars, formând astfel o viziune falsă despre o lume în alb și negru, răi și buni, diavoli și îngeri.



Cu fascinație, o urmăream înainte de 1989 la televizor sau o ascultam la radio pe cântăreața rock Mária Nagy, iar pentru mintea mea din copilărie sau din adolescență era un star de neatins, precum Tina Turner. Din nefericire, nu am putut să o văd în concerte. Pentru părinții mei era de neconceput ca o adolescentă serioasă să meargă la concerte rock. Undeva în sufletul meu persistă încă dorința de a merge la un concert al ei. Nu am talentul necesar să cânt, însă vocea ei îmi bucură sufletul.



Și pe această cale doresc să îmi cer scuze public față de orice comunitate sau membrii unei minorități care în urma declarației mele ce a lăsat loc de interpretări de incitare la ură sau violență s-au simtit lezați.




Sus