Sâmbătă, 24 Februarie 2018
Sâmbătă, 24 Februarie 2018


Kontakt



Publicarea în Monitorul Oficial din Ungaria a noii legi care privește sprijinirea familiei și a căminului (Családi Otthonteremtési Kedvezmény – CSOK) a devenit în aceste zile principala tema de dezbatere a presei din Ungaria, nu în ultimul rând datorită sumelor neașteptat de mari care pot fi obținute de la stat în cazul cumpărării unei locuințe. Această sumă – la familiile cu trei sau mai mulți copii – ajunge la 10 000 000 de forinți, la care se adaugă posibilitatea unui împrumut de 10 000 000 de forinți cu o dobândă specială.



Mergând săptămânal pe munte am putut observa și atribui cu ușurință câteva din elementele naturale întâlnite conviețuirii româno-maghiare. Acei arbori, aparent în competiție, se străduiesc să mențină acel ecosistem local cât mai divers și mai sănătos. Și loc sub Soare mai e! Să nu uităm de sași sau evrei, spre exemplu. Deși efectivele lor în rândul populației s-au redus dramatic, simțim acut dispatiția lor din toate punctele de vedere. Ecosistemul nostru e mai sărac, mai puțin divers. Asta înseamnă că poate susține mai puține posibilități.



După alți câțiva ani am început să lucrez cu copii mici. O grupă formată din mogâldețe de 4 – 5 ani, cu o curiozitate și o receptivitate extraordinare. Crăciunul din acel an mi-a adus lacrimi în ochi: după numai trei luni de activitate, copiii mei știau să vorbească, să cânte, să spună poezii în limba română. Și eu știam să le spun „kedvesek vagytok”, „nagyon jó”, „Karácsonyfa”, „fél”, „szeretet”, „hó”, „ház”. Ei știau mult mai mult. Unul mi-a spus: „Doamna, sunteți prea mare ca să învățați acum limba maghiară.” Avea dreptate. N-am învățat-o. Cu părinții lor am vorbit în română. Și cred că ne-am îmbrățișat cu emoție bilingvă. Pentru că și emoția are limba ei aparte.



Au trecut mai bine de două milenii de la acele momente. Astăzi, atât printre cei ce văd în Pruncul venit pe lume în vremea lui Irod cel Mare, pe „Fiul Omului” sau Mesia cel vestit de Vechiul Testament – al doilea personaj al Trinității creștine trimis spre a ridica „păcatul strămoșesc” – cât și pentru cei ce se mărginesc în a-L considera fondatorul și figura centrală a creștinismului și unul din cele mai importante simboluri ale culturii occidentale, opinia este unanimă: totul s-a schimbat în modul cel mai profund cu putință, de la trecerea prin lume a omului Isus.



– Am învățat limba română pentru soțul meu și pentru că trăiesc aici în România, acum învăț limba maghiară, nu-i ușor, e o limba grea pentru mine, dar știu deja câteva cuvinte, știu și să număr. Nu mă las, am să învăț și maghiara. De ce? E simplu, din respect pentru prietenii mei maghiari – mi-a spus ea zâmbind.



S-a încheiat și cea de a zecea ediție a festivalului de iarnă „Povestea Din Ajun/Karácsony Meséi” desfășurat în Sfântu Gheorghe, Covasna. Ideea festivaluui a pornit din inimile ambițioase a doi tineri din Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Emil Pantelimon și Újvárosi Alexandru și a avut de la bun început inițiativa de a aduce împreună românii și maghiarii cu ocazia sărbătorilor de iarnă.



Poate că o să vă gândiți că a fost plicul gros și de aceea au avut grijă de mine. Șoc! Exclusiv! Bombă! Chiar dacă nu era în vigoare legea șpăgii, nu a existat niciun plic cu nicio atenție. Nici pentru medic, nici pentru asistente. Și totuși, oamenii aceștia (unguri !) s-au comportat cu mine (moldoveancă din Vrancea !) mult mai bine decât aș fi crezut vreodată. Nu o să le pot mulțumi îndeajuns vreodată pentru modul în care m-au ascultat, ajutat și tratat.




Sus