Duminică, 25 Februarie 2018
Duminică, 25 Februarie 2018


Kontakt



În aceste zile, la Tăietura Turcului, KMDSZ (Organizația Studențior Clujeni Maghiari) a organizat a treia ediție a Picnicului de iarnă al studenților maghiari. Întrunirea a fost percepută ca un fel de repetiție generală pentru Ziua Studenților Clujeni Maghiari, un eveniment de anvergură și de blazon al organizației, care se desfășoară vara, adunând mii de studenți maghiari, care se întrec la diferite probe distractive – mai serioase sau mai „vesele”.



După ce învățătorul calvinist de la Turdaș, lângă Alba-Iulia, i-a atras atenția asupra unor cioburi de vase de lut decorate, găsite pe malurile Mureșului arheologa a început să sape. Prima mare realizare profesională a ei se leagă de aceste descoperiri de la Turdaș. În anul 1874 a găsit printre resturi de ceramică preistorică, figurine și vase de lut, semne ale locuirii umane din paleolitic. Cea mai importantă descoperire de la Turdaș erau însă primele urme de scriere din Europa de Sud-Est.



Înainte de toate avem nevoie de picioici, după care urmăm rețeta care spune așa: se iau cât mai mulți picioici, se scot la vânzare în piață, se vând la un preț cât mai bun, iar din banii obținuți se cumpără niște struguri. Mai e nevoie să continuu? Având struguri, nu-i greu să faceți vinul!



Renáta a studiat la noi o jumătate de an, după care a fost obligată să se întoarcă la facultatea din Ungaria. În acea jumătate de an petrecută în Ungaria, după experiența din Cluj, Renáta nu s-a gândit la altceva, decât la posibilitățile de a se întoarce în România, în Cluj. După ce și-a terminat studiile în Pécs (Ungaria) s-a întors pentru a-și face practica la TVR Cluj.



Sunt româncă. Ca cetățenie și etnie. Și ortodoxă ca religie. Dar asta nu înseamnă că îi consider pe unguri, pe sași, pe secui, pe rromi sau pe orice alt om care face parte din altă etnie, născuți în România, mai puțini români decât mine. Suntem cu toții cetățeni a acestei patrii, ne-am bucurat împreună la bine, am plâns împreună la greu. Nu suport ura pe care o inoculează liderii de carton de la București.



– Vă spun sincer că știam de acest proiect al Bibliotecii Județene Octavian Goga din informațiile de pe rețelele de socializare, dar niciodată nu m-aș fi gândit că la „peisajul bibliobus” din fața Radio Cluj mă voi holba cu o bucurie sinceră, ba chiar copilărească – spune Mihaiela Ilea. – Eu vizitez bibliobusul de obicei după ce termin montajul materialelor de emisie, uitându-mă după literatură contemporană. Este o idee superbă a Bibliotecii Județene Octavian Goga „parcarea” acestui „autobuz” special. Mă bucură, ba chiar mă surprinde interesul oamenilor față de această oportunitate. Sunt cazuri când cinci-șase persoane ne îngrămădim în acest spațiu cu cât de strâns, cu atât de liniștitor și familiar. Sunt și mulți maghiari, mai ales tineri.



E comic ce am scris? Nu „vă râdeți”? Întreb și eu retoric, ca unul ce n-are de lucru, pentru că sunt convins că acelor sfertodocți, care pe moment nu se gândesc la atlanți și la uriași de trei metri, rândurile mele le displac dintr-o pornire viscerală, iar celor care, cu răbdare și chibzuință, s-au aplecat asupra strădaniei mele, cu siguranță nu le arde de râs și vociferat. Nu vă faceți iluzii, sfertodocți înglodați în tragicomic vor exista mereu și își vor modula permanent repertoriul în funcție de „mersu’ lumii”. De vreme ce astfel stau lucrurile, poate că nu le va fi imposibil să renunțe la o parte din acuzele pe care le aduc altora pentru fapte pe care le resping cu vehemență atunci când își împopoțonează propria istorie.




Sus