Luni, 17 Iunie 2019
Luni, 17 Iunie 2019


Kontakt



Sa sperăm că lumea va deveni mai sensibilă când este vorba despre drepturile și libertățile personale și nu se va mai lăsa mult calcată în picioare... Ceea ce face statul cu drepturile minorităților este un abuz strigător la cer în anul 2017...și într-o țară europeană!



Țara mea e acolo unde e normalitate, nu paranoia neamului exclusivist. Acolo de unde plec cu oful necăjit și acolo mai ales e țara mea, fratele meu, român sau ungur sau orice vrei să fii, acolo unde mă întorc cu dragă inimă!



Grădina Csiky din Gheorgheni cu greu se mai poate numi grădină, deoarece numai pe alocuri are gard. Probabil și porțiunile de gard au ajuns lemn de foc în sobele unor oameni mai mult sau mai puțin nevoiași, precum au ajuns și unii dintre arborii rari din colecția dendrologică a regretatului doctor Csiky, fondatorul renumitei grădini. Deunăzi poliția locală din oraș a depistat în curtea unui cetățean trei căruțe de bușteni proveniți din respectiva grădină.



Stăteam pe coridorul Tribunalului Cluj, nu trec cinci minute de la întrebarea reporterului, când aud o voce furioasă: „care-i avocatul cu tăblițele”. Îmi întorc capul și se apropie de mine un tânăr chipeș, bine îmbrăcat, așa pe la vreo doi metri, atletic și cu chipul furios… Știți, o apropiere de genul la care deja te gândești să ridici mâinile în garda de apărare…”Dumneavoastră sunteți avocatul cu Kolozsvár-ul?”. „ Da eu”.



Pe certitudinea.ro am publicat cândva un articol în legătură cu 1 Decembrie, în care am scris între altele, că noi, ungurii, ar trebui să ne cerem scuze de la români pentru păcatele noastre istorice față de ei – păcate ce se leagă de perioada administrației maghiare dintre anii 1940-44. Ca răspuns, am primit un comentariu, de partea unui internaut maghiar, întrebând: “dar totuși, pentru ce, ce am comis împotriva lor?”



De exemplu „Târgu Mureș” s-a numit mai demult „Mureș-Oșorhei”. Pe lângă asta, numele localității Orhei din Republica Moldova vina tot din ungurește, de la „várhely”, „loc de cetate”.



Teamă, confuzie, frică, incertitudine – toate regăsite în spusele acestor elevi. Sper ca aceste cuvinte să fie semnal de alarmă pentru autoritățile care uită de binele și de viitorul elevilor. Căci și aceștia gândesc, și aceștia se tem, și viitorul lor depinde de toate aceste neclarități ce ar trebui rezolvate cât mai curând.




Sus