Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Kontakt



În cazul folosirii însemnelor naționale de către minoritățile sale, Ucraina a depășit cu mult România, deși România a intrat în UE de mult, iar Ucraina este considerată o țară semidemocratică de tip postcomunist.



De altfel, întotdeauna când vorbim noi între noi, îi dăm ca exemplu pe maghiari. Noi suntem câteodată mai nepăsători, ne mai lăsăm, pe când ungurii sunt mai principiali în chestia asta și, de multe ori, între noi spunem 'Uite, domne, ăștia știu să-și promoveze valorile, să își păstreze identitatea și să lupte pentru ea! '”, mi-a mai spus în mod surprinzător interlocutorul meu.



Și iată, acum, România pomenește de Carta europenă a limbilor regionale și minoritare legat de Ucraina cea democratică și însetată de occidentalizare. Acum ce să înțelegem prin acest gest oficial? Se schimbă ceva în România? Oricum va fi greu să se explice în țară, cum de în 10 ani (2007/2017) România nu a respectat Carta europeană a limbilor regionale și minoritare, iar acum cere acest lucru Ucrainei…



Cei care și-au asumat răspunderea de a ieși în stradă pentru a atenționa societatea românescă despre planurile lor de a rămâne acasă și de a nu pleca în alte țări pentru a găsi speranță în viitor, erau majoritatea tineri. Da, societatea maghiară se clădește în fața noastră. Cu tinerii în frunte...



Supriză enormă pentru mine în Librăria Eminescu din Cernăuți: văd pe rafturi literatură maghiară modernă tradusă în limba română... Un fenomen rar întâlnit în România, unde sunt frecvente cazurile, când unele anticariate sau librării orășenești sau comunale nu știu cum ”să scape” de cărțile de acest gen, și... se vinde la kilogram ca maculatură.



Problema maghiarilor, iată, a doua oară se leagă de matematică. După pierderea Primului Război Mondial s-a evocat numărul lor scăzut în anumite părți ale Monarhiei Austro/Ungare (50,40,30, 20,10 la sută), iar acum se adună zilnic numărul semnăturilor pentru Minority Safe Pack – 100 000, 200 000… un million…



Doamna Cernov consideră, în noul context politic din Ucraina, comunitatea românească se va consolida, se va uni în apărarea învățământului în limba română. Dar lucrurile nu sunt simple. Unii directori de școli se tem pentru scaunul lor (ar putea fi concediați fără menajamente de autorități). Unii profesori mai activi în apărarea valorilor naționale sunt amenințați, unii au și fost dați afară din posturile pe care le-au ocupat.




Sus