Marţi, 23 Aprilie 2019
Marţi, 23 Aprilie 2019


Kontakt



Lipsa fenomenului „je suis Sankt Petersburg” este un gest pe cât de urât și nedemn pentru o lume care se consideră deschisă, pe atât mai demonstrativ, că omul din Franța, Belgia sau din Occident este mai valoros, decât cel din afara acestei zone.Această dublă măsură nu este prima care ne dă de gândit, ea fiind aplicată și în cazuri politico- geostrategice, precum amânarea voită a aderării României la Schengen. Unii sunt egali, dar alții sunt și mai egali!



Ca român născut în Ungaria, acum când sunt student la o catedră de limba română, îmi pun tot mai multe întrebări despre limbile pe care le vorbesc, deși acest lucru nu m-a preocupat în mod deosebit în trecut.



Iată, societatea maghiară din România a început să funcționeze, ajutată cu sute de milioane de forinți de Țara Mamă, Ungaria – o Ungarie care a fost practic invitată de România să aibe grijă de maghiarii săi, Bucureștiul fiind mereu ocupat cu altceva, decât problemele maghiarilor.



Pe etichete apare numai numele românizat al berii: Ciuc. Secuii s-au gândit, că dacă această bere nu are nume unguresc, atunci fac ei una: Csíki Sör (in traducere directă: Berea din Ciuc). Apoi, ca gluma să devină și mai serioasă – și mai groasă –, secuii au mai adăugat un alt cuvânt numelui: „Igazi” Csiki Sör, adică „Berea Adevărată din Ciuc”.



Ce se întâmplă dacă pacientul nu vorbește suficient de bine limba oficială a țării și nu poate să spună ce probleme are? Ce se întâmplă dacă pacientul nu înțelege diagnosticul? Din păcate, legile valide din România nu dau un răspuns complet la aceste întrebări.



Iată, deci, Serbia este tot mai apropiată Ungariei, oferind maghiarilor toate drepturile lor. Într-un cadru absolut autonom, în Provincia Voivodina Autonomă, limba maghiară și română sunt ambele oficiale.



Acest megaproiect a fost numit în 2012 – anul în care s-a și lansat – un „miniplan Marshall unguresc”, având singurul scop acela de a încuraja maghiarii să nu părăsească țările în care s-au născut, să nu-și caute viitorul pe câmpurile agricole ale altora, departe de plaiurile natale.




Sus