Luni, 18 Iunie 2018
Luni, 18 Iunie 2018


Kontakt



N-o să mă apuc să înșir toate situațiile în care m-am crucit văzând ce se petrece în jurul meu. Sunt prea multe și sincer, pe cât posibil, încerc să mi le scot din minte. Sunt însă și amintiri precum chipurile devastate de disperare ale părinților ce și-au pierdut copiii în tragedia de la Clubul Colectiv versus atitudinea nemiloasă a Preafericitului sau ultimele clipe ale nefericitului pui de urs hăituit și omorât deunăzi care mă vor urmări toată viața.



Să sperăm că acum, când proiectul “Örökségünk őrei” („Adoptă un monument!”) este oferit ca proiect de succes Europei, și reprezentanții societății românești își vor pune întrebarea: oare nu ar trebui să lansăm și noi un astfel de proiect? Aceste echipe ar putea să promoveze de exemplu asamblarea tăblițelor informative pe aceste clădiri cu numele arhitecților și a rolului acestora în orașul de odinioară. Așa ar ajunge de exemplu numele lui Pákey Lajos sau Alpár Ignác (Kolozsvár) sau al lui Rimanóczy Kálmán (Nagyvárad) pe aceste tăblițe informative, educând societatea. Nu vi se pare o idee bună?



În primul rând pentru că nu vor să se judece zilnic pe dreptul folosirii limbii materne și în al doilea rând, pentru că nu vor să asiste la genocidul educațional într-o societate în care sloganul cel mai des folosit spune: Mai rău să nu fie! Specialiștii trimiși de guvernul ungar care investesc în educație, în învățământul maghiar din Transilvania aduc o rază de lumină în această beznă.



Se poate pune însă problema și în altă formă: de ce e nevoie de atâta procese ca să se demonstreze, că Transilvania este multietnică? De ce e nevoie de o armată de juriști și avocați, ca să se înțeleagă ceea ce știe toată lumea: maghiarii nu sunt români, secuii nu sunt români. De ce e nevoie de atâta înverșunare și șovinism mascat, să se înțeleagă, că maghiarii fac parte nu din națiunea română, ci din cea maghiară, având steagurile lor, imnul lor? Acum s-a câștigat primul proces, apoi vine al doilea… al zecelea… Nu avem altceva de făcut, oameni buni?



„E un eveniment foarte plăcut. Nouă, femeilor, ne place să facem shopping, avem foarte multe haine vechi sau de care ne-am plictisit, iar aici avem posibilitatea să le vindem și să ne cumpărăm altele, noi. Ar trebui să avem cât mai multe târguri de acest gen”– explica Ramona Gavra.



Mathias Corvin Collegium este o organizație internațională dedicată studenților care doresc să aplice informațiile teoretice obținute în cadrul cursurilor, în proiecte practice cu impact asupra comunității din care fac parte. Organizația a fost fondată în Budapesta în anul 1996 iar în anul 2014 a fost extinsă și în Cluj-Napoca. Pe lângă programul adresat liceenilor maghiari din Transilvania, există un alt program în cadrul organizației care este dedicată studenților din Cluj, iar acesta se desfășoară în limba engleză.



– La noi se moștenește creșterea zarzavatului din tată în fiu – îmi spune. – Acum tinerii nu prea se mai interesează de cultivat, lucrează în alte domenii ca să aibă șanse reale de a-și întreține familia. Cei care nu sunt nici la grădinărit nici la alte munci, sunt în străinătate. Asta e. Au venit alte vremuri, nu e ca odinioară – dându-mi de înțeles, că remarca sa legată de faptul că el e unul dintre „mohicanii hoștezeni” nu este o glumă.




Sus