Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Kontakt



Dezvelirea grupului statuar s-a făcut după liturghia de miruire a unui mare grup de tineri din biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Miercurea Ciuc: după slujbă tinerii, membrii familiilor lor, împreună cu preoții și personalitățile ecleziastice au urmat o procesiune pănă în centrul orașului, unde în prezența oficialităților locale și județene, respectiv al președintelui Ungariai, Áder János a fost dezvelită opera sculptorului Sárpátki Zoltán.



Înființarea acestor centre civice denotă clar interesul real al Ungariei față de autoorganizarea societății civice maghiare din Transilvania – toate straturile societății maghiare fiind organizate în asociații, bresle sau conferințe active începând de la pedagogi și turism până la handicapații maghiari sau asociațiile feminine ale cultelor – , oferind civililor exact de ceea ce au nevoie pentru a funcționa: fonduri.



„Chiar de la început am discutat cu mai mulți doctori de specialitate care vin în fiecare săptămână, să acorde consultații de specialitate. Mulți dintre medicii specialiști vin de la Gheorgheni, dar sunt și medici care vin din Târgu Mureș sau din alte centre medicale. În același timp, am negociat cu laboratorul Prodia și după mai multe discuții am încheiat un acord cu ei, în baza căruia ne fac analize de laborator de patru ori pe săptămână” – am fost informați de administratorul policlinicii, Maștaleriu Miklós.



Am scris aceste rânduri cu speranța că nu vor fi răstălmacite, deși nu m-ar mira. De fapt, nu m-am putut abține văzând cum în două țări vecine nouă, asumarea bilaterală a trecutului constituie un nou fundament al colaborării. În aceste condții, oare nu ar fi fost mai înțelept să fim și noi în rând cu vecinii? Cu siguranță, dacă privești din afară. Privit dinăuntru, o asemenea încercare ar putea să echivaleze însă cu sinuciderea politică a decidenților. Doar nu credeți că din cauza costurilor prea mari nu se reface, de pildă, Monumentul lui Hunyadi János (Iancu de Hunedoara) de la Zeicani, despre care a tot scris Szabó Csaba.



Că Antal Árpád e sau nu șovin nu am reușit să aflu până în prezent căci prin comportamentul său nu mi-a demonstrat niciodată că ar fi. Personal, nu am simțit nicicând că ne detestă, pe mine sau pe colegii mei români, pentru vina de a fi de altă etnie decât a sa. Iar dacă știe să își țină în frâu resentimentele în felul în care a făcut-o în decursul multiplelor noastre întâlniri, înlocuind o eventuală ostilitate cu eleganța și deschiderea spre noi, atunci e cu atât mai demn de admirație.



În acest scop, au fost aduși la București 40 de meșteri populari din Secuime și a fost lansată o monografie. De precizat că această monografie a fost rezultatul unei cercetări etnografice ce a fost efectuată în 2015 și „a avut ca scop principal cartografierea obiceiurilor, tradițiilor și a meșteșugurilor secuiești în mediul lor natural”



În ochii oamenilor se citea bucurie, eliberare, entuziasm, iar momentul când artiștii ne-au rugat să cântăm împreună, în română și maghiară, ”Oda bucuriei” s-a produs un moment de o intensitate aparte. Un moment premonitoriu, al unei comunități care înțelege și vrea să se bucure împreună, să cânte în română și maghiară, să celebreze diferența, nu să fie deranjată de ea, să creeze punțile de comunicare pe care doar arta de mare valoare o poate face.




Sus