Luni, 10 Decembrie 2018
Luni, 10 Decembrie 2018


Kontakt



Semnarea condicii antimaghiare este oricând binevenită în viața politică a României. Să dai un pic în unguri, să te prefaci că nu înțelegi ”care este problema lor”, toate acestea sunt binevenite, dacă vrei să ai votanți. Ca și pe vremuri, carnetul de partid PCR. Nu strica să-l ai, dacă ajungeai într-o funcție mai înaltă…



Pentru mine cuvântul acasă este reprezentat de satul Liteni (Magyarléta). Un sat mic din județul Cluj, un sat majoritar maghiar, unde am crescut, unde mă întorc de pretutindeni.



Rar se întâmplă, când germanii din Ardeal se alătură maghiarilor în lupta lor pentru drepturi. Mulțumim celor din Timișoara pentru atitudinea bărbătească, care spulberă mitul confornm căruia ”numa` ungurii” au probleme cu drepturile lor. Iată, germanii din Timișoara nu vor nota 10 la purtare…Poate alții înțeleg mai bine ca și mine: în Timișoara germanii sunt mai germani ca și cei din ”Sibiu”?



Cum reacționează sub această presiune societatea maghiară? Se alarmează, demonstrează, sugerându-le astfel copiilor că a fi maghiar în România înseamnă probleme și greutăți în plus. Se ajunge încetul cu încetul la o psihoza, copiii și părinții stând non-stop în alertă pentru a fi pe fază când se introduce ceva îngrăditor pentru drepturile câștigate în decurs de o sută de ani. Și, între timp, lumea se miră că ungurii nu sărbătoresc Centenarul.



Și dacă mai era nevoie de o dovadă în plus pentru a demonstra că adevărata unire se face în cuget și în simțiri, pe calea culturii, publicul spectator a putut asculta pledoaria entuziasmată a unui oltean, Marius Dobrin, despre scriitori maghiari pe care i-a putut cunoaște prin cărțile traduse în limba română! Maramureșeanul Horia Picu, un cititor împătimat al literaturii maghiare a țesut din titluri și nume de autori o poveste reușită, dobrogeanul Silviu Măcrineanu expert în Kosztolányi a lipsit motivat de astă dată, iar subsemnata am încercat să atrag cititorii spre scrierile cu tentă culinară, recunoscând cinstit în același timp că un autor lăudat de Marius mie nu mi-a plăcut.



Tematicile date de asociația noastră pentru a realiza o coreografie literar-artistică de 15-20 de minute, au fost Barzii din Wales (Arany János) respectiv Mama de József Attila. Elevii școlilor participante – majoritatea din clasele de a VII-a de la secțiile maghiare și române – au avut la dispoziție o singură repetiție pe scenă, obligând copii români și maghiari să colaboreze intens, strofele fiind citite alternativ în maghiară și română.



– Identitatea română a fost catalizată de prezența corifeilor Școlii Ardelene, Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, care au fost, toți trei, cenzori ai tipografiei universitare, și care frecventau salonul literar românesc din casa lui Grabovsky, un loc de socializare pentru toată elita română și macedoromână din Buda și Pesta, dar și al celor care se aflau în trecere.




Sus