Sâmbătă, 18 August 2018
Sâmbătă, 18 August 2018


Kontakt



Stăteam pe coridorul Tribunalului Cluj, nu trec cinci minute de la întrebarea reporterului, când aud o voce furioasă: „care-i avocatul cu tăblițele”. Îmi întorc capul și se apropie de mine un tânăr chipeș, bine îmbrăcat, așa pe la vreo doi metri, atletic și cu chipul furios… Știți, o apropiere de genul la care deja te gândești să ridici mâinile în garda de apărare…”Dumneavoastră sunteți avocatul cu Kolozsvár-ul?”. „ Da eu”.



Pe certitudinea.ro am publicat cândva un articol în legătură cu 1 Decembrie, în care am scris între altele, că noi, ungurii, ar trebui să ne cerem scuze de la români pentru păcatele noastre istorice față de ei – păcate ce se leagă de perioada administrației maghiare dintre anii 1940-44. Ca răspuns, am primit un comentariu, de partea unui internaut maghiar, întrebând: “dar totuși, pentru ce, ce am comis împotriva lor?”



De exemplu „Târgu Mureș” s-a numit mai demult „Mureș-Oșorhei”. Pe lângă asta, numele localității Orhei din Republica Moldova vina tot din ungurește, de la „várhely”, „loc de cetate”.



Teamă, confuzie, frică, incertitudine – toate regăsite în spusele acestor elevi. Sper ca aceste cuvinte să fie semnal de alarmă pentru autoritățile care uită de binele și de viitorul elevilor. Căci și aceștia gândesc, și aceștia se tem, și viitorul lor depinde de toate aceste neclarități ce ar trebui rezolvate cât mai curând.



Actualmente România este împărțită în două tabere când se vorbește despre reînființarea sau redefinirea Regiunii Autonome Maghiare Mureș sub denumirea de Ținutului Secuiesc: unii vor cu orice preț, alții nu vor nicicum.



Cine știe, poate ne vom trezi într-o zi că în Cluj apare pe frontispiciul gării tabla care a sosit deja în anul 2002, cu textul Cluj – Kolozsvár. Poate o să vedem steagurile maghiarilor și secuilor arborate pe lângă cele românești, așa cum se obișnuiește în Ungaria sau Ucraina. Dar unde suntem noi, oameni buni, în ecuația acestor manifestări de bază ale democrației? La ce distanță de Piața Victoriei sau alte piețe protestatare din orașele României?



Basorelieful se află pe peretele unei școli care a fost construită pentru o comunitate alcătuită din familii cu cel puțin patru copii. În basorelief sunt reprezentați exact patru copii și învățătorul lor. Cred că în concepția lui Szervátiusz Jenő, a cărui semnătură e cioplită pe basorelief, figura arcașului simbolizează tradițiile și educația pentru viață, întrucât organizația ONCSA (Fondul Național pentru Protecție Socială și a Familiei) nu s-a ocupat doar de politica socială, ci și de educație.




Sus