Luni, 22 Octombrie 2018
Luni, 22 Octombrie 2018


Kontakt



Este evident că, prin această soluție, nu vor fi toți oamenii mulțumiți. Unii români vor spune că un oraș trebuie să aibă un singur fel de nume oficial, conform țării din care face parte, alții vor respinge denumirea de acum două milenii (care nu este, de fapt, un nume actual, ci o explicație a unui nume vechi). Nici unii maghiari nu vor vedea cu ochi buni denumirea latină, deși latina a fost limba bisericii, cancelariilor și a culturii Ungariei medievale și moderne timpurii.



Sărbătorind sfintele Paști domnul Kolcsár a vopsit cu metode tradiționale ouă de struț. Într-un sat vecin un meșter a îmbrăcat oăle cu perle și mărgele. Acest lucru m-a uimit foarte mult. Bucuria mea a fost și mai mare când am primit cadou un ou de struț vopsit.A fost cel mai interesant udat de Paște pentru mine. Sânt bucuros și mândru, că oamenii din Țara Călatei încearcă să caute căi noi pentru a porni o afacere cu animale, bazându-se pe experiența veche legată de ținerea animalelor domestice clasice. Iată cum se îmbină obiceiurile tradiționale din zonă (haine, folclor, broderie) cu cele moderne: agroturism și creșterea animalelor exotice.



Opra Etelka, asistentă medicală la spitalul orășenesc Târgu Secuiesc, după cum ne-a mărturisit, a simțit această chemare deja din perioada liceului, din dorința de a învăța cât mai bine un meșteșug uitat, și s-a concretizat mai serios după 1990 când s-a ivit posibilitatea de a studia cartea mai sus amintită publicată în 1942. Fiindcă desenele apărute în carte sunt doar o parte infimă a celor 850 piese adunate cu un secol în urmă, Etelka a început să le reconstituie pe baza descrierilor și a colecției de ouă păstrată în Muzeul Secuiesc din Sfântu Gheorghe.



– Să știți că suntem impresionați de bunătatea oamenilor din jurul nostru – ne spunea Kántor (László) Mónika, mama copilului. – Nu credeam că se va aduna lumea în jurul nostru, pentru a-l ajuta pe Olivér. E impresionant și suma care s-a adunat – a adăugat ea. Mulțumim! Köszönjük szépen!



Prin aceasta inițiativă a fost pus în practică un proiect mult așteptat și, în același timp, un drept al comunității maghiare din Transilvania. Până în acest moment, România nu a implementat prevederile cuprinse în Charta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, document pe care l-a ratificat în anul 1995. Dar astăzi, s-a făcutut un pas înainte în ceea ce privește utilizarea limbii materne.



Marea atracție a târgului a fost Slow Food Turda, care prin Pozsonyi Márta a început o adevărată și veselă cruciadă împotriva obiceiurilor gastronomice globaliste ale copiilor de la școală, care mănâncă în pauză tot felul de mikimausizme comestibile împachetate în pungi colorate, în loc să se bucure de mâncarea sănătoasă și gustoasă adusă de acasă.



Și pun ultima întrebare. Oare și pentru stema funariotă a Clujului va fi nevoie de procese? Unii se vor preface că nu știu de această stemă care nu a fost acceptată de specialiști? Încă 15 ani de procese? Am mai notat și repet: maghiarii nu riscă să ceară nimic din ceea ce ar fi ilegal, nu se avântă în procese fără a avea dreptatea de partea lor. Ar fi timpul să ne pună pe gânduri această remarcă. Maghiarii – fiind minoritari – vor câștiga cu timpul toate procesele intentate pentru drepturile lor.




Sus