Miercuri, 20 Septembrie 2017
Miercuri, 20 Septembrie 2017


Kontakt



– Stai că-ți arăt eu ce s-a întâmplat! Curvă! Ia spune tu, ce ai cu primaru’? Că io-ți rup gâtu’ ca la un porumbel. – Dar ce aveți cu porumbeii? – Auzi aici la mine! Tu să nu faci mișto de mine, că-ți f...biserica mamii tale. – Păi, eu zic să stați aici, să sun la poliție și să le explicați lor... – Păi, poliția-i cu noi, tu!



Dilema școlilor exclusiv maghiare – în detrimentul școlilor româno-maghiare – a dominat mulți ani dialogul româno-maghiar, stârnind furtuni, ba mai mult a contribuit la geneza diferitelor formule verbale naționaliste (segregare, separatism etc.) care s-au transformat cu timpul în adevărate slogane, îmbogățind vocabularul patriotard din România. Dilema a trecut astfel din sfera pedagogiei în sfera politicului, contribuind decisiv la formula standard antimaghiar din România: iredent, separatist, segregaționist...



Când românii și maghiarii din Târgu Mureș vor înțelege și vor accepta că e mult mai util să se bucure reciproc de succesele celuilalt, în loc să-și pună bețe în roate, abia atunci va reuși și orașul meu natal să accelereze dezvoltarea urbei. Momentan, cea mai importantă preocupare a majorității liderilor celor două comunități – și a membrilor simpli deopotrivă – este ca nu cumva cei din celălalt grup etnic să se simtă bine în orașul atât de înverșunat disputat.



Trei candidați sunt în Transilvania care se ridică mult deasupra firavelor încercări de a porni un dialog normal româno-maghiar bazat pe căutarea orizonturilor comune și nu pe obstrucționarea reciprocă a părților care stau la masa cărților de joc.



Dacă am fost asupriți, acum e rândul nostru să-i asuprim pe alții, să vadă ei cine-i stăpânul? Lucrurile astea nu duc la nimic bun. Ar trebui să învățăm din greșelile trecutului, nu să le repetăm . Ar trebui să învățăm, că pe lângă români mai există și alte etnii, cu obiceiuri, tradiții diferite, cu limba lor proprie.



Mărgineanu însă nu a renunțat la ideea eliberării: inspirat de revoluția ungară, în noiembrie 1957 a început să-și organizeze propria revoluție. Curând el a reușit să convingă nu mai puțin de 14 camarazi, subofițeri și soldați, să i se alăture, aceștia depunând jurământ că-și vor apăra patria și-i vor alunga pe dușmanii care au subjugat țara.



Béla Lugosi (Blaskó Béla Ferenc Dezső; 1882-1956) sau contele Dracula de Lugoj, cum sugestiv îl numește scriitorul Cristian Ghinea, mânat de firea sa aventuroasă, a părăsit locurile natale de tânăr. A plecat voluntar în Marele Război, iar la sfârșitul acestuia îl găsim într-un post ministerial în guvernul lui Béla Kun, apoi ajunge în Germania unde a început să joace-n filme, iar în cele din urmă traversează oceanul și accede la Hollywood, unde va apărea în peste 150 de filme, majoritatea de groază. O lungă perioadă, a fost un actor de succes, încă din vremea în care, pe scena Teatrului Național din Budapesta interpreta rolul Iisus din piesa „Maria Magdalena”, dar a sfârșit la Los Angeles în sărăcie și dependent de opiacee.




Sus