Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Kontakt



Texte de o încărcătură emoțională teribilă, cum ar fi cele ale lui Lili Crăciun sau ale lui Dániel Lőwy, texte scrise cu nerv și cu o asumare lucidă a criticii și a observației fine asupra societății ca cele ale lui István Sarány sau Attila Ambrus, texte documentate și elaborate până în cele mai mici detalii pentru a reda cât mai fidel ideea centrală și a transmite fără echivoc mesajul multicultural ale lui Septimiu Borbil sau Ladó Árpád-Gellért, toate, de fapt, sunt tot atâtea încercări de a apropia oamenii, culturile, viețile dacă vreți.



Ideea inițierii acestui proiect a derivat din necesitatea dezvoltării competențelor de comunicare în limba română a elevilor de etnie maghiară, din acest motiv ne-am gândit să aplicăm pentru un proiect finanțat de Consiliul Județean Harghita.Considerăm importantă interacțiunea la orice vârstă, cu atât mai mult în copilărie, ca și deschiderea spre nou și împărtășirea experiențelor personale conduc la formarea și la alegerea unor modele umane și a unei personalități echilibrate, tolerante, deschise spre diversitate.



Kopacz Kund mi-a vorbit despre casa Tranzit (www.tranzithouse.ro), alt spațiu alternativ pentru proiecte sociale și culturale. Și despre teatru alternativ și despre indignări și terapii sociale. Și am găsit că avem referințe comune vizavi de Kőrösi Csoma Sándor (Alexander Csoma de Körös, părintele tibetologiei) și călătoria sa inițiatică în Tibet, și câte și mai câte, până și gazda mea de acum, 'Corbii Albi'.



Azi, la derby-ul Poloniei la fotbal, Legia Warszawa – Lech Poznań, ultrașii au pus un banner uriaș, ca respect pentru maghiari, care în 1956 s-au răsculat împotriva dictaturii comuniste. Pe banner scria în maghiară: "Tisztelgünk az 56-os hősök előtt", adică ”Ne plecăm capul în fața eroilor maghiari din 1956”. Cum au reacționat ultrașii adverși? Au pus și ei un banner, cu un text mai scurt tot în maghiară: "Nemzetek barátsága", adică “Prietenia națiunilor”. Mulțumim, Polonia, că ești alături de noi și de sărbătorile noastre!



Deși sumele câștigate nu sunt foarte mari (în medie 70.000 lei), mesajul acestui proiect de ajutorare este de neprețuit în rândurile acelor intreprinzători tineri, care nu vor să emigreze, ci vor să-și dezvolte o afacere pe plaiurile natale.



N-o să mă apuc să înșir toate situațiile în care m-am crucit văzând ce se petrece în jurul meu. Sunt prea multe și sincer, pe cât posibil, încerc să mi le scot din minte. Sunt însă și amintiri precum chipurile devastate de disperare ale părinților ce și-au pierdut copiii în tragedia de la Clubul Colectiv versus atitudinea nemiloasă a Preafericitului sau ultimele clipe ale nefericitului pui de urs hăituit și omorât deunăzi care mă vor urmări toată viața.



Să sperăm că acum, când proiectul “Örökségünk őrei” („Adoptă un monument!”) este oferit ca proiect de succes Europei, și reprezentanții societății românești își vor pune întrebarea: oare nu ar trebui să lansăm și noi un astfel de proiect? Aceste echipe ar putea să promoveze de exemplu asamblarea tăblițelor informative pe aceste clădiri cu numele arhitecților și a rolului acestora în orașul de odinioară. Așa ar ajunge de exemplu numele lui Pákey Lajos sau Alpár Ignác (Kolozsvár) sau al lui Rimanóczy Kálmán (Nagyvárad) pe aceste tăblițe informative, educând societatea. Nu vi se pare o idee bună?




Sus