Marţi, 23 Aprilie 2019
Marţi, 23 Aprilie 2019


Kontakt



Cu această construcție guvernul Ungariei bifează încă un centru de învățământ maghiar esențial, alăturând-o pe acesta la Liceul Maghiar din Gherla, Internatul de la Cireșoaia și multe multe altele, care niciodată nu ar fi fost clădite de autoritățile românești.



Personalul diplomatic și observatorii au recunoscut că erau surprinși de disciplina votanților dar mai ales de numărul lor ridicat, în unele cazuri formându-se cozi la cele trei mese. În curte oamenii stăteau de vorbă, povestind care de unde a venit și oare ce partid ce procentaj va lua.



Mulți dintre participanți au observat această prezență tinerească, bucurându-se că iată, există viitor pe plaiurile natale, și nu Italia, Spania sau Anglia reprezintă proiectul de viitor al secuilor și maghiarilor.



Totuși ce face ca școlile bilingve românești să rămână românești? Răspunsul este simplu, faptul că se predă limba și literatura română, respectiv cultura și civilizația românească, pentru că Da!, există și așa ceva la noi. Este cu totul normal ca fiecare copil sau student să învețe română pe mai departe, dacă au rădăcini românesti, și un grai pe atât de aparte. Pe lângă acest lucru toată lumea trebuie să învețe cultura și civilizația românească, începând cu istoria de la daci și traci, la constituirea statului modern democratic România, până la istoria comunității românești din Ungaria împreuna cu literatura românilor de pe aceste meleaguri.



Mai grav, daca in comunism Securitatea avea o arie limitativa de infractiuni prevazute in lege si legate de siguranta nationala pe care le putea cerceta, prin acest Protocol secret aria SRI-ului de ancheta penala a devenit practic nelimitata.



Iată, principala inițiativă din anul Centenarului, care ar putea fi primul pas spre reconcilierea istorică româno-maghiară, sosește nu de la politicieni, nu de la parlamentul ales sau președintele votat, ci de la o școală de cartier din Cluj, Școala Gimnazială Octavian Goga. Ideea de a comemora ziua de naștere a poetului român împreună cu prietenul său maghiar, Ady Endre, implicându-se în proiect cele două secții ale școlii, este mai mult decât remarcabilă, este chiar simbolică.



De pe la prânz, de când ajuns acasă, mă tot gândesc la aceste întâmplări, cărora unul mai întărit în credință decât sunt eu, le-ar spune semne. Eu le percep ca pe o Veste Bună ce îmi dă certitudinea că acum aproape 30 ani, când am avut de ales între Adevăr și Minciună, am făcut alegerea corectă. Doar așa am priceput că pentru noi muritorii „Non serviam” – refuzul ce a adus damnarea lui Lucifer – constituie un imbold de a-L sluji nu doar pe Dumnezeu ci și pe semeni și cu atât mai mult, pe cei ce ne-au acordat încrederea lor sau de ce nu, votul.




Sus