Duminică, 22 Aprilie 2018
Duminică, 22 Aprilie 2018


Kontakt



Iată, principala inițiativă din anul Centenarului, care ar putea fi primul pas spre reconcilierea istorică româno-maghiară, sosește nu de la politicieni, nu de la parlamentul ales sau președintele votat, ci de la o școală de cartier din Cluj, Școala Gimnazială Octavian Goga. Ideea de a comemora ziua de naștere a poetului român împreună cu prietenul său maghiar, Ady Endre, implicându-se în proiect cele două secții ale școlii, este mai mult decât remarcabilă, este chiar simbolică.



De pe la prânz, de când ajuns acasă, mă tot gândesc la aceste întâmplări, cărora unul mai întărit în credință decât sunt eu, le-ar spune semne. Eu le percep ca pe o Veste Bună ce îmi dă certitudinea că acum aproape 30 ani, când am avut de ales între Adevăr și Minciună, am făcut alegerea corectă. Doar așa am priceput că pentru noi muritorii „Non serviam” – refuzul ce a adus damnarea lui Lucifer – constituie un imbold de a-L sluji nu doar pe Dumnezeu ci și pe semeni și cu atât mai mult, pe cei ce ne-au acordat încrederea lor sau de ce nu, votul.



Urăsc mentalitatea de "las, că se rezolvă cumva", "hai că nu e așa rău", "știu eu pe cineva"... Că ne căcăm pe noi că cineva nu vorbește românește, dar noi știm DOAR românește...



Cazul ”SRI și abonamentele de concerte” la început a fost considerat de societatea maghiară ca o glumă proastă, Horváth Anna fiind cunoscută ca și omul care a introdus în viața social-politică din regiune conceptul de ”lucru cinstit”, făcându-și cu această concepție mulți inamici, mai ales în cadrul primăriei, unde se lupta in eternis cu delăsarea, cu dosarele ținute în sertare și cu neprofesionalismul.



În concluzie Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria este o instituție românească, a minorității, independentă din punct de vedere în luarea unor decizii în cadrul comunității, dar totodată dependentă de legile în vigoare ale statului unde functionează și din punct de vedere financiar.



Cazul secției maghiare de la UMF Târgu Mureș, Liceul Catolic de la Târgu Mureș, amenințarea liceului maghiar din Baia Mare cu desființarea, bătaia de joc cu înscripțiile bilingve la Cluj – iată patru probleme grave, pe care Statul Român nu vrea să le rezolve, ba mai mult, promovează ideea cinică prin președintele țării, că România este un exemplu de urmat în Europa, făcând aluzii la asimilările masive, care se realizează în rândurile minorităților, existând deja minorități care abia își mai vorbesc limba maternă.



Întrebarea mea este următoarea. Dacă România nu este capabilă să rezolve problemele maghiarilor ce sunt puternic integrați în viața României de aproape un secol, cum va izbuti cu steagurile rusești, autonomiile bulgarilor și orașelor majoritar rusești? Evident, nu este tot una când ministrul de externe al Ungariei roagă energic România să nu amendeze maghiarii pentru sărbătoarea lor cu steagurile tradiționale sau când Lavrov ori Putin dau astfel de telefoane.




Sus