Luni, 11 Noiembrie 2019
Luni, 11 Noiembrie 2019


Kontakt



Autostrăzile puse la punct precum și strategia economică a Ungariei aduce BMW în Debrecen, cu o investiție de 1 miliard de euro(!). Guvernul maghiar a negociat în spatele ușilor închise luni de zile cu colosul industrial bavarez, pentru ca acesta să aleagă partea estică a Ungariei pentru această investiție uriașă.



Viktor Orbán a numit reconstruirea Bazinului Carpatic unul din cele mai importante planuri ale Ungariei. Premierul ungar a spus că a luat sfârșit era celor 100 de ani de singurătate maghiară.Suntem din nou puternici, avem determinare, suntem curajoși,avem putere, avem bani, avem resurse”. Acesta a adăugat: în ultimii ani Ungaria a demonstrat vecinilor săi că “celui care colaborează cu maghiarii îi merge bine”.



Fiind vorba de cărți, majoritatea acestora au provenit de la redacția românească din Jula, oferite din partea întregii comunități românești din Ungaria, în semn de solidaritate, nu însă și din partea statului român care nu face nimic pentru a îi ajuta pe acești etnici români, pierduți pe plaiurile Ucrainei.



În locuințele lor nu se găsesc urme etnografice sau istorice, care ar putea ajuta vizitatorii lor să găsească rădăcinile lor. O fi ei descendenții volohilor de care scrie Nestor? Străbunii lor luptau vitejește cu descălecătorii maghiari? Greu de spus.



– Viniți pe la vale? – ne intreabă căruțasul într-o română ciudată, dar curată. În spate vre-o zece copii – căluțul abia mai rezistă. – Știți românește? – Da. Sunt Ion Canaloș din vale. Tare mulți copii sunt pe la noi, volohii. Am fost cu ai mei la corhaz, ca-s cam betegi. – La corhaz? Adică la spital, așa? Nea Canaloș, știți ce înseamnă kanál în maghiară? Lingură... Dar corhaz? Vă spun eu: spital...



În acesată cronică sunt menționați maghiarii descălecători, trecând în șiruri nesfârșite pe sub cetatea Kijevului, îndreptându-se spre Carpați, unde voiau să se războiască cu slavii și volohii (românii). Deși această informație ar fundamenta teoria continuității, interesul față de acești volohi de sub Carpații Păduroși (în cronică notați ca și Munții Ungurești) n-a stârnit interesul istoricilor.



În Transilvania, pe ruinele vechii și puternicei religii catolice, în abia o jumătate de veac, s-au ridicat trei confesiuni protestante: luterană, calvină și unitariană. Referindu-se la rapida răspândire a ideilor Reformei în principat, Alexandru Niculescu afimă că acestea „slăbeau catolicismul și dădeau ortodocșilor un rol mai însemnat. În raport cu ortodoxia, noile confesiuni reformate au încercat să se afirme acolo unde catolicismul nu reușise a se impune”.




Sus