Luni, 22 Octombrie 2018
Luni, 22 Octombrie 2018


Kontakt



Căci secuii au vrut mereu libertate și au luptat pentru ea, indiferent că asupritorii vorbeau aceeași limbă cu ei sau nu. Cred că și din acest punct de vedere avem ce învăța de la ei. În anul Centenarului, să le mulțumim, așadar, secuilor că au avut o contribuție decisivă la “realizarea Unirii supt Mihai Voievod Viteazul”.



Ideea de a invita Ungaria de a investi în societatea maghiară din Transilvania, ca să-și protejeze maghiarii de peste hotare, părea la început un gest cinic, sugerând parcă îndemnul: ”Dacă vreți ca maghiarii voștri să trăiască mai bine, băgați mâna în buzunar”. Însă, seriozitatea cu care Ungaria își apără drepturile conaționalilor săi din Ardeal, a transformat această idee într-un adevărat proiect de țară, îndemnând maghiarii să se gândească tot mai des la Budapesta și tot mai puțin la București.



Fundația Bástya din Vița și-a găsit menirea în a aduna copii din regiunile unde școlile maghiare sunt pe cale de dispariția, oferind acestora nu numai educație în limba maghiară dar și internat. Cu timpul Fundația Bástya și-a extins activitatea și în Moldova, în satele locuite de ceangăii maghiari, invitând mulți copii din această regiune pentru a învăța în limba maghiară la Vița, oferindu-le cazare, masă și activități exrașcolare aparte.



Nu este de mirare așadar că memoria regelui s-a păstrat vie în mentalitatea colectivă locală timp de secole. Această memorie era susținută și de către scrierile unui alt clujean, Caspar Heltai, marele tipograf din secolul al XVI-lea. Acesta, prin scrierile sale, a răspândit cultul regelui care în vremurile nesigure ce au urmat domniei lui Matia, reprezenta stabilitatea politică și siguranța pe plan extern.



Reprezentanții Comitetului consultativ pentru Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, organism specializat cu rol consultativ al Consiliului Europei, au dat publicității un raport dur în privința modului în care autoritățile din România înteleg să respecte și să protejze drepturile și libertățile minorităților naționale din România. Presa din România a reflectat acest raport cu mult subiectivism. Corbii Albi vă pune la dispoziție pasajele (în limba engleză) care se referă la minoritatea maghiară.



Liceul Romano Catolic din Târgu Mureș este singurul institut de învățământ din Europa, al cărui existență constituie ”o problemă de securitate națională”, numele lui fiind prezent frecvent în declarațiile patriotice românești, sugerând că această instiuție este un pericol pentru România. Ba mai mult, partidele de opoziție, parlamentul – ca și președinția – au pe masa de lucru acest ”caz maghiar”, psihoza ajungând până la organizații studențești din Moldova, care au crezut de cuviință să ia în apărare România în fața ”iredentismului maghiar” reprezentat de această școală.



Fraților, niciodată nu ați spus hotărât: AJUNGE, noi vrem să trăim după rânduiala noastră! Vă dăm anual „uiumul” stabilit, apărăm și noi România ca orice cetățean al său, dar lăsați-ne să trăim și să prosperăm după cum credem de cuviință! N-ați făcut-o fiindcă este mai la îndemână să „încuni” poarta de la „avlie/voreț” și când ești doar cu ai tăi să începi a sudui „de ăi vii și de ăi morți” soarta nemiloasă, decât să-i iei de piept pe cei ce te calcă pe grumaz. N-ați făcut-o nici în vremea regilor și nici după căderea lui Ceaușescu.




Sus