Luni, 18 Iunie 2018
Luni, 18 Iunie 2018


Kontakt



„Noi suntem români, suntem aici pe veci stăpâni''. Dacă noi suntem stăpânii cineva trebuie să fie supusul. Să înțeleg că acum noi suntem stăpâni, iar maghiarii supuși? Eu nu pot accepta asta. Nu știu alții, dar eu nu sunt stăpân peste nimeni. Prefer să-i consider pe maghiari frați.



Ca român mă bucur că România a devenit mai puternică după Primul Război Mondial, dar regret că nu are înțelepciunea de a se comporta pe măsura puterii ce a dobândit-o și continuă să privească lucrurile din perspectiva celui aflat într-o postură de inferioritate. Marturisesc că mi-e greu, mărturisesc că nu mi-e ușor să știu că, în țara mea, sunt oameni care mă percep ca asupritor. Nu mă interesează în ce măsură au greșit maghiarii înaintea noastră, pentru că ei au plătit cu vârf și îndesat prețul pentru greșelile lor. Sunt trist că nu vrem să învățam noi nimic din greșelile lor, că ținem neapărat să plătim si noi prețul pentru greșelile noastre.



Acei români, care acceptă aceste formulări, sunt primii români care au făcut pasul spre o reconciliere reală. Până acum toate tentativele de reconciliere româno-maghiare au rămas la nivelul entuziasmului, părțile negăsind acel punct zero, de unde ar putea să pornească și să și sosească.



Mutarea sediului unor institutii sau chiar ministere centrale din Bucuresti in alte orase ale tarii, in vederea distribuirii mai echitabile a resurselor umane, a cunostintelor, a resurselor financiare in teritoriu. De exemplu: Ministerul Dezvoltarii Regionale, Institutul National al Patrimoniului, Curtea de Conturi, Inspectoratul de Stat in Constructii, Curtea Constitutionala, Ministerul Economiei, Ministerul Culturii, Agentia pentru Resurse Minerale,



O bună parte a oamenilor educați, care ar trebui să înțeleagă rădăcinile și motivațiile acestor incidente, nu își ridică vocea, ci – în cel mai bun caz – spun în particular un ”noi românii de treabă ne cerem scuze pentru acești imbecili ai noștri, dar...” Și cu acest ”dar”, strică totul. Strică totul, deoarece urmează ideea că și maghiarii fac la fel, încoace și încolo. Urmează o lungă ceartă, despre ce am făcut ”noi” și ce ați făcut ”voi”... la urma urmei ieșind iar scântei.



Or între noi și unguri problema este mai complicată, pentru că românii au fost dominați de unguri atâtea secole, iar acum ungurii se simt dominați de români. Sunt frustrări care se vindecă mai greu, asta este realitatea, însă trebuie să mergem în direcția asta și sunt convins că trebuie să privim mult mai mult spre viitor decât spre trecut. Nu putem spune la nesfârșit aceleași lucruri despre confruntările naționale din trecut – sigur, ele trebuie știute, memorate, rememorate, dar mai pui și punct la un moment, pentru că lumea se îndreaptă tot mai repede spre un viitor pe care nu îl știm, dar care e de presupus că va fi destul de diferit de prezent. Miza, și pentru noi, și pentru unguri, dar pentru toți europenii, este viitorul, nu trecutul.



Incidente interetnice violente la Cluj. Două într-un interval de timp relativ scurt. Nu este o exagerare jurnalistică, e o realitate. Cu puțin mai mult de o lună în urmă, la fast-food-ul Rosa din incinta Sora Shopping Center, un imigrant sirian angajat de patronul de aceeași etnie a fost provocat și apoi lovit de doi clienți. În acest week-end a ieșit la iveală faptul că un actor maghiar de la grupul de teatru independent Váróterem Projekt/Waiting Room Project a fost lovit de niște indivizi care lucrează într-un magazin de băuturi alcoolice din centrul Clujului. Aceștia neagă afirmațiile, spunând că a fost o altercație între clienți.




Sus