Miercuri, 20 Septembrie 2017
Miercuri, 20 Septembrie 2017


Kontakt



Este interesant modul în care cultura politică românească a jonglat cu aceste accepțiuni. În acord cu modelul etnic, maghiarii nu sunt considerați o parte a națiunii române. Nici măcar modelul „națiunii socialiste”, din anii comunismului ceaușist, nu îi reunea pe maghiari în sânul națiunii române, preferând să îi cantoneze în tabăra aliată, dar colaterală, a oamenilor muncii de alte naționalități, „înfrățiți” cu națiunea română.



A spune că românii din Harghita nu sunt reprezentați în Parlament, este ca și cum ai spune că UDMR-ul nu este o formațiune politică a acestei țări, că cetățenii români de etnie maghiară nu sunt cetățeni ai acestei țări, dar mai ales că un maghiar nu poate reprezenta un român, cum însă reciproca nu e niciodată valabilă. Dimpotrivă!



Mii de bucureșteni au luat cu asalt în zilele zilele de 11-12 noiembrie 2016 Grădina Verona unde a avut loc o ediție specială a târgului gastro-cultural Ozosep (care este deja o tradiție devenită lunară și pe care bucureștenii o așteaptă cu interes) ce a fost dedicată sărbătorilor de iarnă, iar în acest sens, nu au lipsit: pomul, luminițele și ornamente de Crăciun precum și produsele culinare specifice (cârnați, șuncă, slănină).



Faptul că maghiarii percep această zi drept cea mai mare tragedie ce li s-a întâmplat vreodată este o realitate pe care românii ar fi trebuit s-o priceapă de multă vreme și să se comporte în consecință, nu să răsucească cuțitul în rană. De fapt, știm cu toții care ne sunt punctele nevralgice și tocmai acolo împroșcăm cu venin, care mai de care, doar că românii fiind cei mulți sunt net avantajați. Tot acest circ te duce însă cu gândul la posibilitatea că românii încă se mai tem de maghiari sau după cum se mai zice: „teama de unguri ține România unită”. Interesantă abordare pentru un popor ce în orice altă situație asemănătoare dar care nu are nicio tangență cu ungurii ar gândi că și „calul nărăvaș trage dacă îl lași să joace în ham”.



– În desenul meu domină cuiele, ciocanul și simbolurile asupririi. Jos se vede un înger închis după gratii – explica în primul său interviu dat televiziunii publice, Kallós-Laskay Áron. – Când am auzit de acest concurs, m-am dus acasă și am întrebat părinții, cum a fost în 1956 cu tancurile. M-a emoționat mult ce mi-au povestit despre tancuri și implicarea tinerilor în revoluție – spunea Budai Tímea. – La mine nu sunt tancuri pe desen, sunt bunici care plâng după garduri, pentru libertate – își explica desenul premiat Pető Ágnes.



Oameni buni, așa cum am declarat de mai multe ori în studiourile de televiziune, repet: cel mai înfocat sprijin al UDMR-ului este societatea română! Pentru că nu aduce pe scena politică niciun partid, în care maghiarii ar putea avea încredere!



Noi maghiarii am spune, hai să ne aliăm, dară despre maghiari nu prea se poate spune că plâng după Geniul Carpatzilor, așa cum 62 la sută din români o fac (conform statisticilor). Maghiarii sunt un aliat cinstit, nu trădează, nu își schimbă principiile de la o zi la alta. Sunt guralivi, dar aliați puternici în lupta împotriva neocomunismului naționalist.




Sus