Luni, 17 Iunie 2019
Luni, 17 Iunie 2019


Kontakt / Cocarda și stima reciprocă

Uitându-mă la televizor la transmisiile despre serbarea zilei de 1 Decembrie am remarcat că Traian Băsescu purta la piept o cocardă. Ori nu i-am acordat atenție până acum, ori mai de mult nu se purta cocarda la români – cine are informații precise despre portul cocardei tricolore de sărbători la români să mă lămurească și pe mine.

Noi, maghiarii purtăm cocarda tricoloră de ziua maghiarilor de pretutindeni, de 15 Martie, aniversarea izbucnirii revoluției pașoptiste la Budapesta.

Moda portului cocardei vine din Franța: conform tradiției marchizul Gilbert du Motier de La Fayette a fost primul care și-a confecționat a cocardă tricoloră în timpul revoluției franceze, în anul 1789. Mai târziu aceste culori – albastru-alb-roșu – au fost instituite de către Adunarea Națională drept culorile drapelului statului burghez francez. Francezii purtau cocarda la pălărie, afișând prin ea sentimentul de simpatie cu ideile revoluției. În secolele 18–19. cocarda a venit la modă în întreaga Europă și în Lumea Nouă.

Culorile naționale românești – deși au mai fost folosite pe diferite steaguri de navigație sau de luptă – au fost consacrate tot de revoluția pașoptistă.

Ideea modernismului a pornit din Franța și s-a răspândit odată cu ideile, idealurile revoluției franceze. Idealuri, care și astăzi sunt uniform valabile, idealuri care stau la temelia statelor, a democrațiilor contemporane. Iar steagurile tricolore, cocardele confecționate din panglici tricolore simbolizează la rândul lor aceste idei. Idei care unesc, care ne sunt comune tuturor.



Președintele purta mândru cocarda. La fel ca cei doi oameni de vârsta a doua din orașul meu, pe care i-am văzut plimbându-se de mână, anevoios, ca de sărbătoare. Erau îmbrăcați de sărbătoare, în haine de duminică și aveau cocarda prinsă-n piept. Se vedea că nu poartă simbolul național în mod ostentativ, ci numai din convingerea, că sărbătorile pornesc din lăuntrul nostru, poposesc în suflet și se manifestă și prin modul în care ne îmbrăcăm. Când sărbătorim, o facem în primul rând pentru noi. La fel cum au făcut cei doi bătrânei din orașul meu…

Când toată lumea își va serba sărbătorile în acest mod, neîndreptând-o împotriva nimănui, oamenii vor învăța să se stimeze reciproc. Iar stima reciprocă înseamnă și stima față de simbolurile comunităților de care aparținem.




Sus