Miercuri, 20 Septembrie 2017
Miercuri, 20 Septembrie 2017


Kontakt / Colonia ONCSA din Mănăștur – amintiri din Kolozsvár

Colonia ONCSA din Mănăștur – amintiri din Kolozsvár


Ce înseamnă de fapt ONCSA? Este acronimul pentru Fondul Național pentru Protecție Socială și a Familiei, care a fost o organizație înființată în 1940 în Ungaria de atunci („Ungaria Mică”), pe baza legii nr.23, cu scopul de a ajuta familiile numeroase care aveau mai mult de patru copii, de a le oferi un sprijin social, respectiv de a stimula creșterea natalității.



Pe arhitectura acestor case de serviciu ONCSA se poate observa clar stilul lui Kós Károly, care a modificat proiectele standardizate ONCSA

În cei patru ani de funcționare a organizației ONCSA (Fondul Național pentru Protecție Socială și a Familiei) în Ungaria, în Ardealul de Nord care în 1940 a fost realipit Ungariei, respectiv în Slovacia de Sud au fost construite peste 12.000 de locuințe sociale. La Satu Mare, de exemplu, din sprijinul oferit de organizația ONCSA au fost construite peste 120 de case.

La Cluj, în vecinătatea străzii Septimiu Albini au fost construite 20 de case cuplate, pentru 40 de familii. În actualul cartier Mănăștur au fost construite 15 locuințe gemene, iar în cartierul Gruia, trei astfel de case, care erau locuințe de serviciu pentru muncitori feroviari.



– Deci am putea porni pe urmele lui Kós Károly începând de la cartierul Wekerle din Budapesta și până la coloniile ONCSA din Cluj – îmi explică istoricul Hunyadi Attila. – Proiectele cartierului Wekerle au fost realizate deja în 1906. La fel ca și în cazul cartierului Wekerle din Budapesta, și casele gemene din colonia ONCSA din Cluj au fost construite astfel încât să aibă și o grădină, unde muncitorii s-au putut elibera de stresul acumulat după 8-10 ore de muncă îngrijindu-se de vie și de grădină.

În zonele în care s-au construit aceste locuințe sociale întotdeauna s-a construit și câte o instituție de învățământ. Un astfel de exemplu este școalade pe strada Septimiu Albini.

S-a procedat în acest fel întrucât construirea acestor locuințe a făcut parte dintr-un program urbanistic și social complex. Potrivit proiectului lui Kós Károly casele care se află în cele patru colțuri ale coloniei din Mănăștur sunt case cu etaj. Între acestea se pot vedea case familiale tradiționale alungite, câte trei de-a lungul fiecărei laturi ale terenului de formă dreptunghiulară pe care s-a construit colonia.



Din păcate în perioada comunismului trei dintre aceste case gemene de pe fosta stradă Páter Béla (actuala Tășnad) au fost demolate. Restul mai există și în prezent. Dar din păcate grădinile au fost confiscate de comuniști și pe terenurile respective au fost construite tot locuințe muncitorești, dar care sunt niște garsoniere, sau mai degrabă le-am putea numi colivii.

Pe vremea comunismului acestea se numeau cămine de nefamiliști. E interesant să comparăm cum arăta o locuință muncitorească construită la începutul secolului XX, respectiv una clădită în perioada socialistă.

– Având în vedere că acesta e un imobil în care există două locuințe cuplate pe o latură, în el locuiau două familii, nu-i așa?

Așa este, locuiau două familii. Se poate observa cum e împărțit în două spațiul locativ al acestei clădiri cu etaj.



Multe familii cu copii mici au preferat să locuiască în case neetajate tradiționale alungite pentru că accesul la mansardă se face printr-o scară abruptă, ceea ce putea fi periculos pentru copiii mici.

Trebuie să menționăm că împrumutul ipotecar cu dobândă preferențială pe 30 de ani putea fi obținut doar de familiile cu cel puțin patru copii.

– Am văzut proiectul acestei colonii și am observat că terenul pe care e construit are forma unui dreptunghi.

Da, e un dreptunghi delimitat de fostele străzi Vaskapu (actuala Porțile de Fier), Táborhely (actuala Taberei), Istvánffy, care mai târziu a devenit strada Bölöni Farkas Sándor (actuala Arinilor), respectiv strada care purta numele savantului agronom Páter Béla (actuala Tășnad). Noi acum ne aflăm pe latura nordică a lui, pe strada Arinilor. În această direcție se află casele de tip țărănesc care au supraviețuit demolărilor.

– Cine a fost primar pe atunci?

– În perioada 1940-1944, era primar Keledy Tibor.

                                                                   ***

Despre seria investițiilor din această perioadă – de exemplu modernizarea sistemul de canalizare – vom vorbi într-un alt articol.





Sus