Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / Ungaria investește tot mai mult în dezvoltarea societății maghiare din Transilvania

Ungaria investește tot mai mult în dezvoltarea societății maghiare din Transilvania

Ungaria investește 1.5 miliarde de forinți (cca.21 milioane lei) în modernizarea învățământului preșcolar maghiar din Transilvania. Din acestă sumă 900 milioane de forinți vor fi alocați pentru terenuri de joacă, 300 pentru înzestrare, 227 pentru cursuri de specializare. Guvernul Ungariei va cheltui această sumă cu sprijinul Asociației Pedagogilor Maghiari din România, o grupare civică mamut, care în afară de reprezentarea învățământului minoritar maghiar are și un rol puternic de watchdog și advocacy.

Această investiție nu este una solitară ci reprezintă o etapă a programului budapestan de a sprijini de facto învățământul maghiar din România, echilibrând astfel dezinteresul și mai ales lipsa de empatie a statului român față de această tematică.

Atunci când s-a vehiculat că Ungaria vrea să-și unifice comunitățile maghiare rămase în afara granițelor prin oferirea cetățeniei maghiare (acelora care pot demonstra că sunt descendenții cetățenilor maghiari de odinioară), o bună parte a maghiarilor din Transilvania a dat din mână, spunând că este vorba numai de o campanie electorală susținută.

Gheața s-a spart atunci când Ungaria a început să investească sume serioase în dezvoltarea societății maghiare din România. Proiecte gigant referitoare la învățământul maghiar, asistență, sprijinirea sportului maghiar din România, sprijinirea gospodarilor și intreprinzătorilor tineri – iată câteva care sunt în derulare, pregătind proiectul Spitalului Maghiar (la Oradea și Miercurea-Ciuc) și altele.

Ceea ce este interesant în acest fenomen al investițiilor ungurești în societatea maghiară din Transilvania este reacția minorității maghiare.



Colegiul Mikó din Sfântu Gheorghe. Retrocedat conform legilor României – renaționalizat tot după legile României.

La început, după fiecare investiție presa maghiară scria iritat despre nepăsarea statului român și situația ciudată de a fi ajutat nu de țara unde plătești impozit și taxe ci de o altă țară. Apoi, când s-a văzut că statul român nu se autosesizează iar societatea românească tace, vocea maghiarilor încetul cu încetul s-a stins, sugerând prin această tăcere că s-au obișnuit cu gândul că problemele maghiarilor se rezolvă nu la București, ci la Budapesta.

Și mai interesantă e atitudinea statului român care în loc să „contracareze” aceste investiții prin proiecte de dezvoltare pentru învățământul maghiar – sugerând lumii, că nu e nevoie de Budapesta, fiindcă București-ul are grijă de contribuabilii săi, inclusiv maghiarii – se aventurează într-o campanie antimaghiară diletantă, lăsând profesori arhicunoscuți să facă grevă japoneză în gerul Crăciunului și să „câștige” procese de renaționalizare ale clădirilor ungurești retrocedate, destinate învățământului maghiar.



Profesorul Székely Géza din Cluj protestează zilnic împotriva desființării secției de artă al Liceului Apáczai - o desființare care s-a făcut după două luni de la începerea școlii, obligând copii maghiari să meargă la secții românești.

Datorită acestui diletantism naționalist, iată, în Transilvania se nasc zeci, sute, mii de „autonomii”, care încetul cu încetul nu prea mai au treabă cu București-ul, știind că de acolo nu poate veni nimic bun.

Budapesta este tot mai aproape.




Sus