Miercuri, 12 Decembrie 2018
Miercuri, 12 Decembrie 2018


Kontakt / Echilibru și delicatețe în conviețuirea interetnică

 

Plecasem spre Oradea să aprindem lumânări la căpătâiul părinților. N-o facem atât de des pe cât ne dorim, sperând că cei dragi vor înțelege și ne vor ierta. Cum la noi se cheltuie banii fără să se și construiască blestemata de autostradă, îți trebuie patru zile ca să străbați dus-întors drumul de la București la Oradea.

Vrei nu vrei, ești obligat să dormi pe la jumătatea drumului, dacă nu ai chef să ajungi cu mașina înfiptă într-un copac.

Anul acesta, am ales să ne oprim în Târgu-Mureș. Așa am ajuns, cu totul întâmplător, să fim în frumosul oraș transilvan în 26 septembrie. Ne-am trezit dimineața într-o urbe calmă, cu oameni liniștiți. În fața cafelelor aburinde și a unui dejun frugal, am deschis ochii spre o zi splendidă, mângâiați de soarele blând. Îndrăgostiți de orașele transilvane, am decis ca până la vremea prânzului să hălăduim pe străzile cu parfum de ev mediu.

Oameni drăguți, cei mai mulți maghiari, văzându-și de treburi. Dar politicoși dacă le ceri o informație, chiar dacă vorbesc stâlcit în limba română. Nu știu de unde au apărut aceste idei preconcepute că ungurii se uită urât dacă îi întrebi ceva în românește. Sau că ți-ar răspunde cu un disprețuitor și neînțeles pentru tine, „nem tudom”.



Nu contest, or fi și români de etnie maghiară cu pretenții iredentiste. Pretenții amplificate de politicienii care vor să-și mascheze furăciunile, pentru că au și ei hoții lor, la fel cum și noi îi avem pe ai noștri. Dar de aici și până la a crede că românii de etnie maghiară nu dorm, gândindu-se zi și noapte cum să ne fure Ardealul, e cale lungă.

Pe la ora prânzului, au apărut autocarele pline de soldați. Ministrul Apărării, Mircea Dușa, participa la comemorarea eroilor căzuți în bătălia din 26 septembrie 1944 de la Oarba de Mureș, locul unde au căzut în luptă 11.000 de români, în luptele date pentru recucerirea Ardealului de sub ocupația germană.

Ceremonia s-a desfășurat în centrul orașului iar la ea a participat și Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Ortodox de Alba Iulia, care a oficiat, alături de un sobor de preoți, o slujbă de pomenire. Puțini gură cască pe margine, care să urmărească evenimentul. Și ne-am întrebat de ce.

Da, istoria și onoarea ne obligă să ne cinstim eroii și să le purtăm veșnică recunoștință. Dar într-un secol 21, în care mișcările separatiste par să prindă viață, poate că este necesar să facem lucrurile cu delicatețe. Să ne punem întrebarea dacă nu cumva o desfășurare de forțe militare române, într-un oraș în care majoritatea cetățenilor nu demult erau încă maghiari, face mai mult rău decât bine.

N-aș fi avut obiecții dacă n-aș fi aflat că pe malul drept al Mureșului, în apropierea orașului Iernut, la doar câțiva kilometri de Drumul European E60, se află Complexul Monumental închinat eroilor căzuți în bătălia de la Oarba de Mureș. Pe un deal impozant, de unde poți vedea întreaga zonă, se află acea Cotă 495, pentru cucerirea căreia Armata Română a fost măcelărită. Poate că locuitorii din Târgu Mureș ar fi fost mai curioși și s-ar fi dus să vadă parada la Cota 495. Sau poate s-ar fi simțit mai bine dacă alături de preoții români ar fi participat la slujbă și preoți catolici respectiv protestanți.

Nici modul în care au relatat evenimentul jurnaliștii din presa maghiară din Târgu-Mureș nu mi-a plăcut. Au fost o serie de articole care îndemnau locuitorii de etnie maghiară să nu treacă prin centrul orașului pentru a nu fi „umiliți” de arborarea tricolorului românesc. ”Scopul manifestărilor de la Tîrgu Mureș este ca să înspăimânte comunitatea maghiară”, se spunea pe un blog personal, într-un articol intitulat ”INAMICII MAGHIARIMII” 

Nu știu dacă dreptatea este de partea unora sau a celorlalți. Nu știu dacă este bine să se țină aprins focul sentimentelor ultra-naționale. Știu însă că ambele „tabere” par să nu găsească echilibrul conviețuirii pașnice, ațâțând ura, fără să țină cont de milioanele de oameni uciși în războaie stârnite de ura religioasă sau etnică.




Sus