Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / Bejön a vidék! (Satul vine la oraș!) – târgul gospodarilor maghiari din județul Cluj

Bejön a vidék! (Satul vine la oraș!) – târgul gospodarilor maghiari din județul Cluj

Gospodarii tradiționali maghiari din vecinătatea Clujului pot nota un nou debut în lupta lor profesională pentru a rămâne în concurență cu marfa multinațională ce invadează piața, dar și pentru a se menține în raza culturii gospodărești maghiare.



Este vorba de târgul gospodarilor din satele ungurești din județul Cluj cu titlul Bejön a vidék! (Satul vine la oraș!), un târg care are ca organizatori pe înșiși gospodarii autoorganizați: Asociația Gospodarilor Maghiari din Scaunul Arieș și cei din Câmpia Transilvaniei.



Interesul tot mai accentuat al Ungariei pentru gospodarii tradiționali maghiari din Transilvania – lăsați de statul român în voia lor –, reaprinde cheful autoorganizării și colaborării acestora.



După ce în martie subsecretara Ministerului de Dezvoltare al Mediului Rural din Ungaria, Tóth Katalin a afirmat la Cluj, că Ungaria – ca și Țară Mamă – intensifică sprijinirea gospodarilor maghiari – primul pas fiind realizarea cadastrului al gospodăriilor maghiare –, în Transilvania a crescut simțitor interesul după fondurile nerambursabile acordate de Ungaria.

Știrea conform căreia asociațiile gospodărești maghiare pot cere afilierea la Camera de Comerț din Ungaria, a pus pe jar sute de asociații de resort.



– Târgul gospodarilor din satele ungurești din județul Cluj, cu titlul Bejön a vidék! (Satul vine la oraș!), este unul dintre rezultatele acestei noi concepții de a reda gospodăriile menirea lor – îmi spune Moldvai Ákos, președintele unei asociații de gospodari maghiari. – Târgul organizat în curtea liceului Apáczai, însumează în jur de 20 de standuri, cu vânzători din 8 sate-comune ungurești – adaugă președintele.
După 30 de minute de la deschidere, zeci de familii de maghiari cu copii mici au început să anime „festivalul piață”.
 


– Marea problemă e că nu avem unde să ne vindem produsele – spune Lengyel Enikő din Triteni (Detrehemtelep). – Știți cu cât se colectează ceapa noastră? Cu 50 de bani... Păi faceți un calcul, cât „câștigăm” noi din această producție... Avem 8 hectare, punem de toate... Soțul, copii, toți lucrăm. La piața din Aiud mergem de obicei, dar slabă e piața... Dacă ar cumpăra statul ceapa noastră cu 1.50, ar fi altceva...



– Cred că Dvs. aveți standul cel mai autentic din târg. Știu că abia a început, dar vă întreb: până acum ce pare mai căutat?

– Ca și la Aiud, fasolea și usturoiul. Dar trece și ceapa albă... Apoi cam toată lumea întrebă de bostanele uriașe. Asta de aici, pe care am luat-o cu noi acum, are 27 de kg. Dar acasă mai avem unul de 35...

Standul lui Balázs Éva din Cluj este foarte des vizitat. Ea produce legume și apoi face murături din ele. Are un fel de secret de acrire, altcumva nu poate fi explicat marele dute-vino de la standul ei.

– Știți care e secretul? – mă întreabă râzând. – Că de 35 de ani, de când sunt căsătorită, am făcut vrând nevrând murături originale...

Acasă am avut succese variabile, dar la urmă, iată, am devenit producător.

Eu umplu borcanele, eu selectez, eu le închid, cu acest material nostalgic, roșu și alb. Dacă am vânzare?

Să știți că da...

Oricum e bine că pot purta discuții cu vizitatorii pe teme „de specialitate”: savanyú paprika, savanyú káposzta, kovászos ugorka, csalamádé... ropogós ecetes uborka...



Standul cu berea artizanală Berea a la  Cluj / Kolozsvár/Klausenburg este aproape imposibil de abordat de către presă, așa mare e agitația.



Vigh Ferencz
explică a nu știu căta oară, cum s-au apucat de făcut bere, și cum au reușit să rămână pe piață, ba mai mult, să ajungă la un nivel superior: berea lor este servită/vândută în localurile moderne ale orașului.

Vigh Ferencz are și harul povestirii. Vorbește de berea pentru femei, berea pentru bărbați, berea care deosebește bărbatul de femeie... „Asta e Gaura Neagră, 5%... De ce e gaura neagră? Păi e vorba de acel fenomen cosmic... energia nu poate scăpa, stă înăuntru... trebuie să-l deschizi cumva...”

Pe sticla de bere – la producători, distribuitori – apar nume și localități legate de Ungaria și Transilvania, și o observație interesantă: eticheta este valabilă „până la momentul mutării producției la Cluj”

Huh. Gama Cosmospolitan se va produce în Cluj!

                                                                 ***
La ieșirea din târg stau mulți copii maghiari. Îngrămădeala e de înțeles. Ca și în poveste, mézeskalács (turta dulce) are și aici putere magică. Părinții care vor să aleagă dintre cele două variante ale gustării târgului – mézeskalács sau zsíros kenyér (pâine cu unsoare) – nu au sarcina ușoară.



Cam toți sunt atrași de pâinea cu unsoare (idee excelentă a organizatorilor!), însă pe aceastea sunt așezate frumos 3-4 de ceapă roșie... Mămicile ar evita ceapa... Tăticii ar vrea să stingă ceapa roșie cu berea Cosmospolitan.

Iată, că și pe acest plan – al familiilor – se negociază în acest târg Bejön a vidék!

Eu ceapa, tu berea... copilul mézeskalács... Ok? Rendben?










Sus