Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / Inscripțiile bilingve sunt pragul conviețuirii bune, ba chiar al sinergiilor

Inscripțiile bilingve sunt pragul conviețuirii bune, ba chiar al sinergiilor


Proces după proces urmează în tematica aplicării legii bilingvizării inscripțiilor în orașul Cluj

Suntem tot mai departe de anul 2001, când Consiliul Local Cluj – bazându-se pe legea „20 la sută – bilingvizarea inscripțiilor oficiale” – a elaborat hotărârea realizării acestor tăblițe, respectiv asamblarea acestora pe instituțiile de rigoare.



Datorită haosului democratic din România autoritățile au boicotat această hotărâre, bazându-se pe pasivitatea societății civile românești și mai ales pe a presei, care umblă mână în mână cu puterea, uitând de menirea sa, de a apăra pe cei mici, pe cei puțini, pe cei fără de apărare.

Așa s-au făcut trei premiere absolute în România – trei fenomene prin care România a intrat în cartea recordurilor atitudinilor antidemocratice.

1. Autoritățile au boicotat propriile hotărâri, ridiculizând rolul semnăturii (mp) ca atare, sugerând că poți semna liniștit, nimeni nu te ia la răspundere dacă nu te ții de cuvânt.
2. Boicatarea unei legi organice – legea „20 la sută/ bilingvizarea inscripțiilor oficiale”, elaborate de Parlamentul României – o boicotare care are mesajul de a clătina credința populației în legea fundamentală, sugerând că „descurcăreala” doboară orice act oficial.
3. Pasivitatea spectaculoasă a Statului Român la un fenomen antidemocratic care putea fi corectat printr-un singur telefon sau cu o singură citație la procuratură a acelora care au condus acest boicot (nici acum nu ar fi târziu, dar în pragul alegerilor la noi dispare onoarea, țara transformându-se într-o afacere mare – ba chiar obiectul uraganului mioritico-mercantilic).

Iată, au trecut 15 ani de la acea hotărâre de consiliu local, care punea în practică legea „20 la sută/bilingvizarea inscripțiilor oficiale”,  și  asistăm  săptămâ-
nal la spectacole de mârlănie legate de această hotărâre.

Că nu este valabil... Că în 2001, când s-a elaborat legea, maghiarii nu aveau ponderea de 23 la sută... Că administrația nu avea cuie și ciocane, că nu avea vopsea...

Am ajuns ca în Olanda să se afișeze panouri despre falsa multiculturalitate a Clujului – o multiculturalitate care altminteri aduce sume uriașe din partea UE. Am ajuns ca societatea educată din Cluj – români și maghiari – să-și aplece privirea când văd cum de a 100-a oară încercă tineretul maghiar (Asociația Musai Muszáj) să câștige prin procese, flash-mob-uri, happening-uri, ca să se termine odată această mârlănie din care avem de pierdut toți. Recent Timișoara ne-a învins deja ... Banii merg la alții, nu la noi. Aviz amatorilor.

De reținut oricum perseverența și răbdarea tinerilor clujeni de la Asociația Musai-Muszáj în a informa corect societatea despre plăcuțele bilingve chiar și acum, după ce au trecut 15 ani de la boicotul amintit. Iată ultima lor postare informativă – o informare care de fapt ar trebui să fie treaba Statului Român, deoarece el garantează drepturile cetățenilor săi.

Întrebări frecvente despre plăcuțele bilingve

1. "De ce este important să scrie și în limba maghiară denumirea orașului, dacă maghiarii din Cluj vorbesc limba română?"

Amplasarea tăblițelor multilingve nu ține de cunoașterea sau necunoașterea limbii române. Tăblițele multilingve simbolizează nivelul de acceptare a comunităților lingvistice, buna coabitare și respectul mutual dintre acestea.

2. "Nu este ilegală scrierea numelui orașului în limba maghiară, dacă în Cluj comunitatea maghiară nu ajunge la 20% din totalul populației?"

Nu. Legile în vigoare nu interzic în niciun caz afișarea tăblițelor în limba unei comunități minoritare. Mai mult, în cazul orașului Cluj, afișarea tăblițelor este obligatorie, în baza L. 2001/215, art. 76, 131 și HG 1206/2001. L. 2001/215, 76: http://legeaz.net/legea-215-2001-ac... L. 2001/215, 131: http://legeaz.net/legea-215-2001-ac... HG 1206/2001: http://www.legex.ro/Hotararea-1206-...

3. “Nicio minoritate nu are atât de multe drepturi precum maghiarii din România. De ce le trebuie și mai multe? “

Această afirmație este greșită, deoarece, doar în Europa, drepturile suedezilor din Finlanda sau germanilor din Italia sunt mult mai ample și întinse pe mai multe domenii decât cele ale maghiarilor din România. Pentru afișarea tăblițelor multilingve nu trebuie oferite mai multe drepturi, ci trebuie recunoscute și respectate cele existente.

4. "Românii din Ungaria au tăblițe multilingve? "

Da, de exemplu la Micherechi (Méhkerék) găsim tăblițe româno-maghiare. În Ungaria, spre deosebire de procentul de 20% din România, afișarea tăblițelor multilingve este obligatorie dacă procentul unei minorități depășește 15% din totalul populației.





5. "Majoritatea clujenilor sunt pentru sau împotriva tăblițelor multilingve?"

Conform unui sondaj CCST (Casa de Cercetări Sociologice Transilvania) 40,22% dintre clujeni sunt pentru așezarea tăblițelor multilingve, 35% au un punct de vedere neutru în această cauză, iar doar 24,68% sunt împotriva acestora.

                                                                 ***

Interesantă și noua strategie a UDMR în tematica boicotului de la Cluj. UDMR va cere în parlament coborârea “cotei “ bilingvizării inscripțiilor instituțiilor de stat de la 20% la 10%.

Oricum, până ce la Cluj nu se va clarifica acest caz al neaplicării hotărârii consiliului local, încrederea maghiarilor față de autorități, respectiv stat de drept, va rămâne… sub așteptări.





Sus