Joi, 21 Septembrie 2017
Joi, 21 Septembrie 2017


Kontakt / Educația civică a copiilor maghiari începe la vârste fragede

Educația civică a copiilor maghiari începe la vârste fragede

Cea mai valoroasă comoară a unei națiuni este copilul, care reprezintă viitorul. Cu cât mai repede începe educarea civică a copiilor, cu atât mai ușor ajunge societatea respectivă la un nivel socio-cultural normal. Una dintre marile realizări a societății maghiare din România este câștigarea bătăliei împotriva manelizării generalizate – cu toate aspectele subculturale ale acesteia . Cheia succesului este înființarea unui sistem întreg de asociații și fundații, care bazându-se pe voluntariat și tradiția burgheză a autoadministrării firești, a invitat copii și tinerii la o altă viață decât cea promovată de televiziunile comerciale.



Odată cu trecerea anilor, aceste asociații și fundații s-au întărit, transformându-se în adevărate micro-instituții, cu buget propriu și cu manegament bazat pe legile democrațiilor occidentale.



Primul an în care apariția tinerilor maghiari pe tărâmul activităților civice a fost net observabil a fost 2015, când în Cluj fiecare al doile tânăr maghiar activa ca voluntar la festivaluri culturale, lucrând de la 8 dimineața pana la 10 seara, oferind sarea și piperul acestor megafestivale culturale ungurești.

În 2016 a avut loc saltul calitativ și la copii de 3-6 ani, care s-au obișnuit cu activitățile extrașcolare de creație ( majoritatea gratuite) în așa fel, încât în acest an nu zeci, ci sute de copii maghiari își petreceau timpul liber în „Parcul Feudal”, învățând cum se trăia în secolele 11-15.

Sute de copii maghiari au primit posibilitatea de a crea haine simple, de a mânui ustensile de fierar,potcovar, cojocar, dogar sau să mulgă capra – observând cum se pot folosi la maximum resursele zootehnice.

În acest an senzația la „Parcului Feudal” era pâslitul și tehnica asedierii cetăților. Pâslitul a adunat copii mai mici și mai mari laolaltă, tinerii candidați la rangul de meșter pâslar s-au întrecut în a crea mini-îmbrăcăminte, trecând pe urmele lui Sadoveanu, C.Petrescu și Sahia („Era gros îmbrăcat, c-o șubă de berbece, cu cizme de pîslă – SADOVEANU; Boldur Iloveanu se ridicase în straiele urîte și vechi, cu papucii de pîslă neagră – C. PETRESCU; Își scotea timid pălăria de pîslă – SAHIA).




Asedierea era un curs adevărat, care a cuprins mânuirea sabiei și paloșului, cunoștințe despre prizonierat feudal (stâlpul infamiei) respectiv catapulta-trebuchet (funcționare).



În “Parcul Feudal” au fost prezenți mulți copii și tineri români, încercând să se integreze în dinamismul parcului-școală. La “standurile active” puteau fi observați clujeni care s-au întors în orașul natal numai pentru această ocazie.



– Nu am vorbit de 15 ani românește… Îmi place foarte mult evenimentul acesta. Venim în fiecare an cu familia. Părinții mei încă locuiesc la Cluj, și îi vizităm în fiecare an la evenimentul acesta. Ne plac programele unde copii pot lucra și pot să se joace cu materiale naturale: lemn, flori, lut, lână… – spunea Gergely Eszter, venită din Transcarpatia (Ucraina).









Sus