Luni, 23 Septembrie 2019
Luni, 23 Septembrie 2019


Kontakt / O busolă pentru teritorii lingvistice

În ultimii ani, alegerile din România au fost precedate de mai multe „busole electorale” (Voting Advice Applications), adică de site-uri de internet pe care ești invitat să îți exprimi preferințele pentru o serie de politici și valori culturale, primind apoi câteva grafice cu care poți evalua distanța politică față de principalii candidați.

Împreună cu câțiva colegi de la Științe Politice din UBB și cercetători de la Universitatea din Zürich am realizat astfel de busole, incluzând www.EuVox.eu, și www.votulmeu.com, primele din România care au și variante în limba maghiară.

Atât la alegerile pentru Parlamentul European cât și la turul întâi al alegerilor prezidențiale, au răspuns mai mult de 15 000 de persoane. Întrucât Facebook a fost unul dintre mijloacele de promovare a „busolelor”, am aflat câte ceva despre impresiile cunoscuților mei și ale prietenilor lor despre aceste instrumente.

Unele dintre comentariile des întâlnite din partea românilor cu studii în științe sociale sau umanistice au fost de tipul: „site-ul ăsta îmi recomandă să votez cu UDMR/ Kelemen Hunor!”.


Fără a intra aici în detalii despre cum a fost stabilită plasarea candidaților și a respondenților, voi spune doar că motivul apropierii este poziționarea UDMR/ Kelemen Hunor în platformele politice și discursuri publice ceva mai aproape de zona valorilor culturale de tip liberal decât a celorlalți candidați, plasați mai mult sau mai puțin aproape de valori de tip conservator.

Busolele politice sunt nu doar un mijloc de informare politică a cetățenilor, tot mai mult folosit în țările democratice, ci și o sursă de date ce ne arată cine sunt și ce doresc alegătorii. Ne putem întreba în ce fel diferă preferințele politice și culturale ale unor categorii diferite de respondenți – de exemplu, în funcție de vârstă, nivel de educație, regiunea de proveniență sau limba în care au ales să completeze răspunsurile.

În cele ce urmează, mă voi opri asupra uneia dintre aceste întrebări, reformulând-o:

Având răspunsurile unei persoane la cele 30 de întrebări din busola politică aplicată înainte de Turul 1, ce șanse am să ghicesc corect dacă acea persoană a completat în limba maghiară sau nu? Care sunt întrebările care contribuie cel mai mult la predicție?


O analiză statistică a datelor din VotulMeu prezice corect limba de completare pentru mai mult de 90% dintre respondenți. Mai precis, dacă ar trebui să spun dacă o persoană despre care cunosc doar răspunsurile la cele 30 de întrebări este vorbitoare de maghiară sau nu (fără să cunosc în ce limba a completat, unde locuiește, etc.), pe 90% dintre maghiari i-aș identifica în mod corect drept maghiari iar pentru 10% dintre ei aș greși, identificându-i drept ne-maghiari, în timp ce pe 92% dintre ne-maghiari i-aș identifica corect.

Dintre cele 30 de întrebări, sunt două care diferențiază cel mai mult:

„O reformă teritorială ar trebui să includă crearea unei regiuni maghiare autonome?”
„Minoritățile ar trebui sa aibă dreptul de a parcurge sistemul educațional exclusiv în limba maternă?”.


Nu e o surpriză faptul că pentru fiecare dintre cele două întrebări respondenții maghiari au avut proporții mult mai ridicate de acord decât ceilalți respondenți.

Chiar și dacă omitem cele două întrebări, succesul predicției rămâne apreciabil, scăzând la 78% pentru maghiari și 84% pentru ne-maghiari. Includ mai jos cinci întrebări dintre cele 28 rămase care diferențiază cel mai bine etnia, în ordine descrescătoare a importanței:

România ar trebui să urmărească reunificarea statală cu Republica Moldova. (dezacord mai frecvent în rândul respondenților maghiari)
Partidele etnice ar trebui interzise.(dezacord pentru maghiari)
Președintele trebuie să fie etnic român.(dezacord pentru maghiari)
Statul ar trebui să acorde un statut privilegiat Bisericii Ortodoxe.(dezacord pentru maghiari)
Imigrantii ar trebui sa se adapteze la valorile și cultura Romaniei.(dezacord pentru maghiari)

Busola electorală VotulMeu indică astfel direcții înspre două teritorii lingvistice, al limbii maghiare și al limbii române, pornind de la reflectări ale statutului de membru al minorității sau al majorității, precum și ale expunerii diferite la sferele publice din cele două comunități etnice.





Sus