Joi, 21 Septembrie 2017
Joi, 21 Septembrie 2017


Kontakt / Urmele bătăliei arhitecturale Kolozsvár-Budapest

 Urmele bătăliei arhitecturale Kolozsvár-Budapest


Odată cu repornirea orologiului din turnul Primăriei din Cluj s-a deschis și o fereastră, care dă spre Kolozsvár, orașul maghiar care la începutul secolului 20 a încercat să concureze cu capitala Ungariei la clădiri, palate administrative și gimnazii cu arhitectură de clasă. Nu se știe dacă Kolozsvár ar fi ajuns în urmă Budapesta, deoarece Primul Război Mondial a întrerupt elanul arhitectural.


 Urmele bătăliei arhitecturale Kolozsvár-Budapest - actuala cládire UBB Cluj, marca Alpár Ignác

Despre aceste clădiri emblematice – adevărate cărți de vizită ale orașelor maghiare de atunci – se vorbește foarte puțin, nici maghiarii nici românii neștiind multe despre acel arhitect, care a proiectat fostul Palat al Comitatului Kolozs (Cluj), actuala Primărie clujeană. Este vorba de Alpár Ignác – arhitectul care și-a lăsat amprenta la Cluj, Brașov, Făgăraș, Timișoara, Gherla, Deva și alte multe orașe și orășele transilvănene.


Urmele bătăliei arhitecturale Kolozsvár-Budapest - actuala clădire a Primăriei Cluj, marca Alpár Ignác

Cu bucurie am constatat, că internetul oferă informații și în limba română despre Alpár Ignác, o situație oarecum aparte pe tărâmul comunicării româno-maghiare, deoarece în nenumărate cazuri publicul românesc nu are de unde să știe despre clădirile și palatele administrative finanțate de statul maghiar, despre specificitățile acestora – despre perioada când Kolozsvár a început să concureze cu Budapesta pentru trofeul de cel mai elegant oraș al Ungariei de atunci. 


Gherla - clădirea actualul Liceu Patru Maior (marca Alpár Ignác)

Celebrul arhitect fiind și părintele clădirii fostului Gimnaziul Armenesc/Liceu de Stat Maghiar din Szamosújvár (azi Gherla), presa de limba română din regiune a început să se intereseze de această perioadă. În gherlainfo.ro putem citi: 

“In perioada dualismului (1867-1918), statul maghiar a finanțat construcția unui șir întreg de palate, iar atelierul lui Alpár a obținut cinci comenzi de asemenea reședințe pe teritoriul Transilvaniei: la Sighișoara, Târnăveni, Deva, Cluj și Aiud. 

Palatul Comitatului Cluj este cea mai amplă dintre cele amintite, și singura în Transilvania la care arhitectul a făcut apel la limbajul neo-baroc, în defavoarea limbajului neo-renașterii, favorizat în cazul proiectelor celorlalte clădiri amintite. Programul arhitectural foarte exigent se preta la funcția edificiului contribuind în același timp în mod semnificativ și la îmbogățirea imaginii urbane.

Alte lucrari monumentale: Colegiul Național „Radu Negru” din Făgăraș, Liceul Marton Aron din Miercurea Ciuc, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, Liceul Petru Maior Gherla. 

Tot in România a construit vila Szapáry la Băile Herculane, iar Băile Felix au fost amenajate după planul de constructii al lui Alpár Ignác. Pe lângă acestea, a mai proiectat 7 biserici, 30 de școli elementare și gimnaziale, o facultate. 

Dintre acestea majoritatea funcționează și în zilele noastre, iar cel mai bun exemplu este Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Alpár Ignác s-a stins din viață în anul 1928, fiind înmormântat la Budapesta.”

Să sperăm, că odată cu interesul general manifestat față de orologiul repornit – respectiv “stema Funar” de pe turn, care până în zilele noastre este menținută, deși heraldicii nu o consideră ca una reprezentativă -, presa va scrie și despre acest architect, care ar merita cel puțin o stradă cu numele lui.


 Urmele bătăliei arhitecturale Kolozsvár-Budapest (mâner de la ferestrele primăriei, cu numele fostului rival) Foto: Corbii Albi

Fereastra spre istoria orașului Kolozsvár, iată s-a întredeschis pentru câteva zile/săptămâni datorită repornirii orologiului. Mânerele geamurilor sunt încă la loc, o bună parte vopsite cu vopsea de ulei alb. Astfel nu prea se mai vede numele acelui oraș, cu care Clujul vroia să concureze prin arhitectonică la începutul secolului 20.











Sus