Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / În România întotdeauna alții sunt de vină pentru probleme

În România întotdeauna alții sunt de vină pentru probleme

În România întotdeauna alții sunt de vină pentru probleme.

Căutarea țapului ispășitor a devenit un obicei specific, ba mai mult, o tradiție. Adică: noi nu suntem de vină, numai alții. Alții, care sunt răi de tot, și din plictiseala răuvoitoare tot ne fac probleme.

Așa se întâmplă și cu panourile



din Olanda

Amplasate de fundația care a câștigat procesul cu primăria din Cluj pentru tăblița bilingvă – bazându-se pe cel puțin patru decizii, legi și articole din tratate semnate de România –, atrag tot mai mulți civili în Olanda, pentru a se interesa, cum de o țară membră UE nu își respectă promisiunile. Presa din România scrie foarte puțin despre nerespectarea acestor înțelegeri, în limba engleză sunt și mai puține articole, astfel organizațiile civile specializate pe drepturile omului au început să se intereseze la persoane fizice respectiv redacții despre această temă.

Pe panou fiind dat exemplu orașul Cluj, cei întrebați pot da aceleași răspunsuri, adică următoarele: în 2001, când a apărut legea, procentajul maghiarilor a fost 23 la sută, deci amplasarea tăblițelor bilingve pe instituțiile publice era obligatorie (tabla CFR cu gara Cluj – Kolozsvár a și sosit). Consiliul Local a și emis decizia pentru începerea amplasărilor. Legea, respectiv hotărârea a fost boicotată – ceea ce este absolut nou pentru olandezi. Cum se poate „boicota” o lege respectiv o decizie CL într-un stat de drept?

Boicotul a ținut până procentajul maghiarilor a scăzut sub 20 la sută, după care faptul s-a considerat consumat: „sunteți sub 20 la sută, tzutzu pentru voi”.

Cea mai dureroasă latură a acestui caz – practic: un fenomen – este atitudinea presei. În lumea civilizată presa este câinele de casă a democrației, „lătrând” la fiecare semn al ilegalităților respectiv nerespectarea unor drepturi. În România este altfel. În România nu contează legile, înțelegerile și tratatele semnate cu surle și trâmbițe legate de folosirea limbii maghiare respectiv dreptul de autodefinire ca maghiar (și nu român).

Câteva exemple:

                                                           ***

Drepturile lingvistice sunt garantate de:

1. Constitutia Romaniei
a. Art 6: Dreptul la identitate
„ARTICOLUL 6
(1) Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.”

b. Art 120/2: Administratia publica locala

(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică.

c. Art 128: Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție

(2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice.
(3) Modalitățile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreți sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiției și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați.

d. Art 20: Tratatele internationale

(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

2. Legea Administratiei locale (215/2001):
a. Art 19:
În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

b. Art 39/7:
(7) În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

c. Art. 76.
(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă.

(3) În condițiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

(4) Autoritățile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective, în condițiile prevăzute la alin. (2).

d. Art 131:
Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) și ale art. 76 alin. (2) - (4) sunt aplicabile și în cazul în care, din diferite motive, după intrarea în vigoare a prezentei legi, ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale scade sub procentul prevăzut la art. 19.

e. Aplicarea inscriptionarii bilingve este reglementata de HG 1206/2001 si adaptata dupa recensamintul din 2002: 1415/2002
http://www.legex.ro/Hotararea-1415-2002-34232.aspx

3. Carta Limbilor regionale si minoritare ratificata de Romania (http://www.dri.gov.ro/carta-europeana-a-limbilor-regionale-sau-minoritare/ )




4. Legea pacientului (46/2003)

Art. 8. - Informațiile se aduc la cunoștință pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaște limba română, informațiile i se aduc la cunoștință în limba maternă ori în limba pe care o cunoaște sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare.

in CONTRADICTIE cu Carta Limbilor regionale si minoritare, adica se aplica Carta, conform Art 20/2 din Constitutie:

Art 13 al Cartei:
c. să vegheze ca instituțiile sociale cum ar fi spitalele, căminele de bătrâni, azilurile să ofere posibilitatea de a primi și de a îngriji, în propria lor limbă, pe vorbitorii unei limbi regionale sau minoritare, care necesită îngrijiri din motive de sănătate, vârstă sau altele;

5. Codul civil contine doar un singur paragraf (Legea nr. 287/2009)
3) Persoanele care apartin minoritatilor nationale pot solicita celebrarea casatoriei in limba lor materna, cu conditia ca ofiterul de stare civila sau cel care oficiaza casatoria sa cunoasca aceasta limba.

 

                                               ***
Dacă încălcăm atâtea prevederi, este de mirare că oamenii se opresc în fața acestui panou? Suntem cu toții convinși, că ALȚII sunt de vină pentru această situație jenantă, care abia acum începe să facă furori în presa occidentală?

În România întotdeauna alții sunt de vină pentru probleme?









Sus