Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / Placă memorială pentru viața științifică a vechiului Kolozsvár

Placă memorială pentru viața științifică a vechiului Kolozsvár

O nouă etapă a colaborării științifice maghiaro-române și-a lăsat vizibil amprenta asupra acelora, care încearcă să popularizeze trecutul Universității Babeș-Bolyai, acesta având multe colecții importante semnate de cercetătorii maghiari, membrii ai fostului Erdélyi Múzeum Egyesület (Societatea Muzeului Transilvan). Această asociație – care a fost refondată după 1989 – este o instituție cu caracter academic constituită în 1859 cu ajutorul contribuțiilor cetățenești. Fondatorul este contele Mikó Imre, care a donat societății grădina sa având o suprafață de 12 iugăre împreună cu imobilele situate pe acest teren.



Ideea amplasării unei plăci memoriale dedicată lui Hermann Ottó (1835 – 1914) care 8 ani a fost preparator-cercetător în aceste clădiri, fondându-și în Kolozsvárul de odinioară faima sa în domeniul ornitologiei și arachnologiei – a sosit din partea Ministerului Agriculturii din Ungaria, și a fost primită cu o remarcabilă empatie de conducerea UBB.
 

Societatea științifică română a fost reprezentată de prorectorul Prof.univ.dr. RUDOLF GRÄF, care a subliniat caracterul universal al cercetării, nominalizându-l pe Hermann Ottó ca și un exemplu pentru toți care vor să facă ceva pentru știință, pentru ridicarea nivelului de cunoaștere a societății.

– Un om care a publicat 42 de cărți și 1200 de texte științifice, nu poate fi altceva pentru posteritate decât un exemplu în muncă și atitudine – spunea prorectorul Prof.univ.dr. RUDOLF GRÄF.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii din Ungaria, a Institutului Hermann Otto din Budapesta respectiv a zoologilor de la secția maghiară a UBB au atras atenția asupra actualității moștenirii Hermann Ottó din actualul Muzeu Zoologic, unde pe vremuri savantul cu origini germane lucra pentru o sumă simbolică, fiind ținut pe linia de plutire a existenței de energiile interne care – în sensul bun al cuvântului – îl hăituiau în natură, pentru a observa fauna ornitologică respectiv cea a păianjenilor din fosta Ungarie.



Tratatul său legat de Daunele și beneficiile păsărilor ( cu multe ilustrații de mare calitate – A madarak hasznáról és káráról) și azi poate fi folosită de studenții care cunosc limba maghiară, deși au trecut mai mult de 150 de ani de la redactarea acestei lucrări. Tratatul său despre păianjeni este prima lucrare în domeniu în această regiune.



Hermann Ottó s-a interesat și de istorie respectiv politică. Era un adept al comunicării științifice în limba maternă. Când un savant german i-a spus, că despre o anumită pasăre nu exista încă descriere, Hermann Ottó l-a corectat: „este, e făcută de mine, în maghiară”.Neamțul a spus: ooo, de ce nu publică în germană, că în maghiară se pierde informația. Savantul nostru i-a răspuns: „noi, savanții maghiari vrem să fim mai buni decăt nemții. Noi citim tot ce e în germană, plus tot ce e publicat în maghairă. Nemții – iată – nici despre pasărea asta nu au știut, fiindcă nu cunosc maghiara...”

Amplasarea plăcii memoriale este un succes notabil, un eveniment unde au fost prezente personalități de marcă a societății științifice maghiare, române și germane, care – parctic – și-au prezentat totodată și omagiul pentru viața universitară din vechiul Kolozsvár.





Sus