Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Kontakt / Când au luat bunurile erau veridice actele, când le cerem înapoi, nu mai sunt?

Când au luat bunurile erau veridice actele, când le cerem înapoi, nu mai sunt?

În prezența episcopilor protestanți din Romania s-a prezentat Cartea Albă a stării actuale a restituirii bunurilor confiscate de comuniști. Publicația este concepută ca și un izvor de informații pentru toți aceia, care vor să aibă o viziune clară asupra acestei tematici.

Cartea Albă este în limba engleză, ca problemele de traducere – care stau de multe ori la baza neînțelegerilor dintre comisia de retrocedare și cultele protestante respectiv catolice – să fie excluse.

La elaborarea cărții White Book On Church Property Restitution in Transylvania au contribuit experții cultelor, istorici ai perioadelor vizate (cărți funciare create pe sistemul juridic al vremii, respectiv documentația confiscării), precum avocați și juriști de specialitate.

Din partea laică avocatul Veress Emőd a informat ziariștii prezenți despre unele probleme specifice ale retrocedărilor. A subliniat: o parte din bunurile cultelor au fost restituite, dar suntem departe de țelul final al legii retrocedării, adică rezolvarea tuturor cazurilor.

– Până ce retrocedările s-au realizat numai conform scopului și spiritului legii, procesul a funcționat lent, dar acceptabil. Începând însă din 2012, odată cu cazul Colegiului Mikó din Sfântu Gheorghe, au început să apară în textele de respingere aceleași expresii și figuri de stil, care sugerează, că procesul restituirii a fost politizat – spunea avocatul, prezentând cazuri concrete, când cărțile funciare de la începutul secolului au fost interpretate nu conform expresiilor și obiceiurilor din perioada respectivă, ci cu ochiul secolului 21. Astfel multe clădiri care erau anexe firești ale instituțiilor au fost considerate clădiri separate, iar comisia nu vroia să accepte dovezile de proprietate indirecte, adică Monitorul Oficial Maghiar din 1910 sau documentele interbelice, care demonstrau, că până acum nimeni nu a contestat proprietatea cultelor, nici chiar comuniștii, care în procesele verbale notau, că bunurile sunt luate de la cultele respective.


 
                                                                Foto: Kiss Gábor

Episcopii protestanți – unitarian: Bálint-Benczédi Ferenc, reformat (al Transilvaniei): Kató Béla și lutheran-evanghelic: Adorjáni Dezső – au prezentat și ei impresiile legate de procesul retrocedării, subliniind faptul, că aceste clădiri și bunuri erau în slujba comunității când au fost luate, și cultele vor să reînvie pe cât se poate destinația de odinioară, ajustată desigur la cererile și realitățile de azi. Au declarat: se simt umiliți, când comisia de retrocedare respinge câte o cerere, sugerând că biserica minte, și își permite riscul de a fi prins cu acte false. Episcopul reformat (al Transilvaniei), Kató Béla a menționat:



                                                                     Foto: Kiss Gábor

– Când au fost luate bunurile noastre, atunci actele erau veridice. Acum, când le cerem înapoi, aceleași acte care reprezentau baza confiscării, nu mai sunt valabile. Legea retrocedărilor este o lege elaborată de parlamentul României, și nu este o invenție a cultelor. Scopul acestei legi este retrocedarea acelor bunuri, care au fost confiscate de comuniști. Actele noastre sunt actele vremii, acte care oglindesc formulările juridice de atunci. Dacă autoritățile nu au încredere în cuvântul cultelor, ar trebui să se clarifice: Statul Român consideră un inamic, un falsificator cultele maghiare, sau le consideră un partener, cu care statul ar putea colabora în tematicile educației, ocrotirii vârstnicilor, sistemului medical.

Episcopul lutheran-evanghelic, Adorjáni Dezső a atras atenția presei asupra unui fenomen care însoțește de multe ori procesul restituirii.

– În mai multe cazuri am constatat, că în momentul primirii veștii, că imobilul este revendicat de culte, începe vandalizarea acestora. În carte avem fotografii, care documentează această distrugere voită a bunurilor. Dacă e vorbă de școală, tabla e spartă, mobilierul distrus, sobele dărâmate, ușile sparte, numai și numai pentru faptul, că se respectă o lege elaborată de Parlamentul României. Cei care răsfoiesc cartea, pot vedea în ce stare au primit înapoi clădirea cultele, și cum arată acestea acum, o bună parte a lor în slujba comunității – spunea episcopul.

Episcopul unitarian, Bálint-Benczédi Ferenc a accentuat fostul rol social important al acestor instituții, remarcând, că proprietățile cultelor nu aveau niciodată rolul de a îmbogății clerul, ci să ajute nevoiașii, să educe tineretul, să colaboreze cu statul în domeniul sistemului medical.



Conferința de presă s-a terminat cu o știre care a îmbucurat reprezentanții cultelor maghiare: comisia de retrocedare a luat legătura cu conducerea cultului reformat, propunându-le rediscutarea problemei Colegiului Mikó din Sfântu Gheorghe – acea „renaționalizare” care a generat cazul Markó Attila.








Sus