Miercuri, 20 Septembrie 2017
Miercuri, 20 Septembrie 2017


Kontakt / Despre un proces câștigat la Oradea și despre demnitate

Despre un proces câștigat la Oradea și despre demnitate

Episcopia Romano Catolică a câștigat, în primă instanță, dreptul de proprietate asupra fostului Palat al Finanțelor. La începutul lunii aprilie, Curtea de Apel Pitești a decis să mențină decizia prin care, în 2012, ordinul romano-catolic al mizericordienilor câștiga dreptul de proprietate asupra clădirii realizate după planurile arhitectului Rimanóczy Kálmán – un arhitect care are în Oradea mai multe clădiri emblematice care se leagă de numele său (printre altele Primăria și Palatul Episcopiei Greco-Catolice).



Clădirea în anul 2012 a ajuns înapoi la mizericordieni – călugări care se ocupau de îngrijirea și tratarea bolnavilor, aduși la Oradea din inițiativa canonicului Gyöngyösi György, cu sprijinul episcopului orădean Forgách Pál canonicul – dar odată cu creșterea presiunii obstrucționării strategiei de supraviețuire a maghiarilor din Transilvania, decizia din 2012 a fost contestată cu succes.

Ca și în alte cazuri de renaționalizare de după 2012, statul român nu a avut nici fonduri, nici planuri reale pentru această clădire – o bijuterie Rimanóczy –, ci s-a angajat într-un proces de orgoliu, care iată – deși s-a judecat departe de Transilvania – nu a reușit să demonstreze, că această clădire este a sa, luând în calcul tratatul de la Trianon, conform căreia zecile de mii de clădiri clădite de statul maghiar au intrat în posesia României nou formate.




Conform interviului realizat de DIGI24 Oradea, Episcopia declară:

„De la prima contestație a deciziei de retrocedare (în 2012) au trecut deja patru ani, timp în care acest imobil s-a deteriorat substanțial. Pe parcursul acestor patru ani au existat între părți încercări de colaborare îndreptate spre salvarea acestui imobil. Din păcate, partea care a contestat această decizie nu a arătat deschidere în vederea găsirii unei soluții prin care să fie salvată această clădire. Prin prelungirea procesului, starea clădirii continuă să se deterioreze, afectând totodată și refuncționalizarea imobilului”.

Cotidianul Krónika s-a interesat la Consiliul Județean despre cum a fost primită vestea. Președintele Consiliului Județean, Cornel Popa, a declarat: „O să atacăm decizia”. A recunoscut însă: „nu avem nici un fond pentru această clădire”.

Îmi permit să comentez această situație.

Eu cred – și sunt convins –, că tot ce ajunge în acești ani în mâna statului român, ori se va duce de râpă, ori ajunge în proprietatea unui minister din București, unde se schimbă miniștrii bilunar.
 

Nu înțeleg două lucruri. După ce neglijența autorităților statului – nivelul de exploatare a apei termale mai alert decât ritmul de refacere al resurselor, lipsa de fonduri – a condus la cea mai mare catastrofă ecologică a Europei, secarea lacului cu Nymphaea lotus var. thermalis din Băile 1 Mai (băi, a căror fondare se leagă tot de biserica romano-catolică), cum ar dori aceste autorități, ca oamenii să mai creadă în grija și competența lor?

            

                                 In memoriam Nymphaea lotus var. thermalis (cuaternar – 2012)


Drețele… E vorba de una din mândriile Europei civilizate, descoperite de Kitaibel Pál (1789), „botezate” de Tuzson János (1908), într-o zonă balneară a cărei amenajare se leagă de episcopii catolici al Oradiei, respectiv de călugărul FELIX Helcher, administrator al mănăstirii din Sânmartin.

Drețele noastre dragi, declarate monumente ale naturii, strict ocrotite din 1931.

Nymphaea lotus var. thermalis, care a rezistat glaciațiunii din cuaternar – dar a cedat în fața autorităților.

De reținut demnitatea drețelor.

                                                               ***

Mă uit la pozele făcute la acțiunea de salubrizare – organizată de tinerii maghiari – la castelul din Gilău, ajuns din mâna statului în administrația unei fundații culturale maghiare.




Tinerii s-au apucat să curețe „amintirile” ultimelor decenii…




Sunt convins, că viitorul acestor imobile (ne)retrocedate ar fi de o sută de ori mai viabil în mâna proprietarilor particulari sau al asociaților cultural-bisericești maghiari, decât în mâna statului.











 




Sus