Luni, 25 Martie 2019
Luni, 25 Martie 2019


Kontakt / Drepturile secuilor – o analiză etică

Drepturile secuilor – o analiză etică

Cu secole în urmă secuii au ajuns în zona Harghita-Covasna-Mureș și este meritoriu că au reușit să își păstreze tradițiile. După unirea Ardealului cu așa numitul regat vechi românesc li s-a promis că în calitatea lor de minoritate vor avea respectate drepturile.

În perioada comunistă a început să fie vehiculată ideea că secui vor să își facă un ținut autonom și să se rupă de România și să se lipească de Ungaria. În 1987 când am făcut planorism sportiv am avut parte chiar de un instructaj straniu în care ni se spunea că trebuie să ne angajăm că vom lupta contra pericolului secuiesc și maghiar.



În mintea mea adolescentină de atunci erau doar vrăjeli și au rămas până astăzi tot așa. Încă dinainte de a merge la școală am vizitat zona secuiască și am rămas cu amintirea aromei așa numitului cozonac secuiesc numit kürtös. Chiar mă bucur că pot găsi în București kürtös.

Pe 10 martie secuii au vrut să își celebreze ziua lor națională la Târgu Mureș printr-un marș. Primarul Dorin Florea i-a refuzat, dar până la urmă mitingul a avut loc într-un fel de zonă de umbră la limita dintre legalitate și ilegalitate.

       

Monumentul Secuilor Martiri sau Obeliscul Secuilor Martiri (în maghiară Székely vértanúk emlékmûve) a fost dezvelit în anul 1875 în Postarét (așa se numea capătul străzii Secuilor Martiri) din Târgu Mureș pentru a aduce omagiu revoluționarilor executați în 1854 (Mihály Gálffy, Károly Horváth, János Bágyi Török, Ferenc Bartalis, József Várady) după înfrângerea Revoluției Maghiare din 1848–49. Monumentul a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului.


Analiza etică arată tranșant că au fost încălcate drepturile unei minorități. Dacă secuii îndrăznesc să se plângă li se va reproșa că sunt trădători și că vor autonomie. Însă de ce oare autoritățile românești îi tratează pe secui ca inamicul public? Oare ce ce este rău în momentul când o minoritate își păstrează tradițiile și de ce se urmărește asimilarea ei? Ce este rău într-o plăcuță prin care turiștii sunt atenționați că întră în Ținutul Secuiesc? Sunt întrebări la care răspunsul etic este simplu: nu este nimic rău în faptul că o minoritate luptă să își păstreze identitatea.

Rău este că autoritățile românești consideră că dreptul la identitate al secuilor este un atentat la siguranța națională.




Sus