Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / Filmul maghiar își menține cadența de la Kolozsvár la Hollywood

Filmul maghiar își menține cadența de la Kolozsvár la Hollywood

Câștigarea Golden Globe-ului de către filmul Saul fia (Fiul lui Saul) – în engleză: Son of Saul –, a iscat multe controverse în Ungaria. Este greu de apreciat, cam cât la sută din cetățenii maghiari din lume se bucură sincer pentru această reușită, și câți sunt care consideră acest film – ca și cartea care a obținut premiul Nobel a scriitorului Kertész Imre: Sorstalanság (Fără destin), respectiv celebra ecranizare „auschwitziană” a acesteia – o reușită cu un așa zis "gust globalpolitico-istoric", ambele opere având la bază Holocaust-ul.



Până ce presa social-liberală – incomparabil mai variată, stratificată și mai influentă decât cea de dreapta (pro-guvernamentală) – salută zgomotos reușita, în partea dreaptă a baricadei presei se aud destul de multe voci care susțin, că cele două opere amintite „nu au nimic în comun cu cultura maghiară, fiind legate de istoria evreilor, holocaust și lobby-ul cionist, care blochează ascensiunea literaturii și filmelor cu caracter maghiar, bazate pe tradițiile maghiarilor”.

Presa de dreapta din Ungaria cuplează această reușită ieșită din comun cu politica controversată a premierului Orbán Viktor față de renașterea și relansarea industriei de film din Ungaria, având ca punct de răscruce numirea lui Andrew Vajna (maghiar american) – producătorul filmelor Rambo - First Blood, Rambo II , Rambo III, Total Recall, Terminator 2: Judgement Day, Universal soldier, Basic instinct, Die Hard With a Vengecance, Terminator 3: Rise of the Machines, Basic Instinct 2, Terminator: The Sarah Connor Chronicles etc. – ca și comisar guvernamental pentru filmul maghiar.



Nu există dovezi pentru a susține că filmul Saul fia (Fiul lui Saul) s-a născut așa strălucitor (cu 80 de șnituri care îți transmit claustrofobia și anxietatea într-un mod revoluționar) ca și un produs concret al noii „ere de renaștere maghiaro-hollywoodiene”, dar nimeni nu poate nega, că această reușită a filmului maghiar se leagă cel puțin statistic de această eră.

Situația ca atare seamănă pe undeva cu grandiosul proiect al prim ministrului ungar legat de construirea stadioanelor (zeci de stadioane se leagă de era Orbán) și reușita echipei de fotbal a Ungariei (care după zeci de ani ajunge iarăși la o competiție internațională importantă). Nimeni nu poate dovedi, că această strategie susținută pro-fotbal a primului ministru ungar – care este fotbalist legitimat ca și ministrul de externe Szjjártó Péter) – are legătură directă cu reușita echipei, dar – ca și în cazul filmului amintit –, nimeni nu poate nega, că acest succes se leagă cel puțin statistic de această eră.

Până ce în Ungaria presa se ocupă de această tematică a filmului Saul fia (Fiul lui Saul) – concurând în a găsi informații noi, căutând printre postările personalităților societății maghiare și europene (vezi exclamațiile premierului Orban: „Wow!! – în cazul filmului, „No, vedeți că se poate!” – în cazul calificării echipei de fotbal), în România, maghiarii se bucură sincer de această reușită.

Se bucură în primul rând pentru faptul, că în acest caz întreaga națiune maghiară – din care fac parte și maghiarii din Transilvania – are reușite pe un plan care se leagă direct... de Cluj, aici fiind pe vremurile maghiare – sub mâna și în jurul studioul de film al lui Janovics Jenő – „Hollywoodul transilvan”.



                       Michael Curtis (Kertész Mihály): A tolonc (Escortata – 1915)

Sub Janovics Clujul a devenit pentru câțiva ani, la sfârșit de Belle Epoque un important centru al producției de film din Austro-Ungaria. Aici, regizând A tolonc (Escortata – 1915) pe străzile Kolozsvárului (Clujului) de atunci își încerca aripile Michael Curtis (Kertész Mihály), care peste aproape trei decenii va lua Oscarul regizând Casablanca. Tot aici, pe malul Someșului Mic își începea cariera – tot sub aripile lui Janovics Jenő – Sándor László Kellner, adică acel Alexander Korda, care va triumfa ca regizorul filmelor That Hamilton Woman – cu Vivien Leigh și Laurence Olivier, și ca producător prin Anna Karenina – cu Vivien Leigh și Al treilea om – cu Orson Welles).

Deci este firească  bucuria maghiarilor pentru reușita filmului Saul fia (Fiul lui Saul).

Eu aș risca să spun, că acum „Golden Globe își întoarce fața spre Cluj-Kolozsvár”, provocând probabil cu această afirmație zâmbete ironice.



 Golden Globe: Molnár Levente, Röhrig Géza, Nemes Jeles László, Sipos Gábor și Rajta Gábor

Spun acest lucru, deoarece rolul lui Abraham din filmul Saul fia (Fiul lui Saul) este interpretat de actorul maghiar clujean Molnár Levente, care – ca și cu câțiva ani în urmă colegul său clujean maghiar Dimény Áron în ecranizarea „Nobelului” lui Kertész Imre –, dovedește prin acest succes răsunător, într-o lume intolerantă, neîncrezătoare în propriile forțe, că a învăța de la grădiniță până la masterat în limba maghiară în Transilvania, nu îți va aduce niciun handicap în viață; ba, dimpotrivă, așa cum arată și această reușită.

Linia se continuă: Janovics, Michael Curtis, Alexander Korda... Andrew Vajna, Dimény Áron (Teatrul Maghiar din Cluj), Molnár Levente (Teatrul Maghiar din Cluj)...

Filmul maghiar, iată, își ține cadența, de la Kolozsvár la Hollywood.

 




Sus