Marţi, 17 Octombrie 2017
Marţi, 17 Octombrie 2017


Kontakt / Reconciliere sub umbrelă sau de la Charta XXI la Pax Presaca

Reconciliere sub umbrelă sau de la Charta XXI la Pax Presaca

Adunarea sub o umbrelă comună a acelor organizații civice din Bazinul Carpatic care militează într-un fel sau altul pentru înlesnirea dialogului interetnic a popoarelor fostei Monarhii Austro-Ungare a ajuns într-o fază nouă de când sub îndrumarea fostului europarlamentar creștin democrat maghiar din Budapesta Surján László a luat ființă Mișcarea Charta XXI, care are ca scop principal apropierea națiunilor din această regiune. Această organizație – printre altele – învită regulat la mese rotunde asociații și ONG-uri de profil din Ungaria, Slovacia, Serbia, Croația, Ucraina, Slovenia și România care au reușite palpabile în activitatea lor. La ultima întrunire a Chartei XXI au fost prezenți și Corbii Albi, pentru a prezenta pulsul conviețuirii româno-maghiare văzut – adică simțit – prin prisma activității lor de un an.

Masa rotundă din eleganta clădire a Ordinul Iezuit a fost deschisă de însuși fondatorul Surján László.




– Pentru muncă creativă avem nevoie de pace și liniște. În Europa nu ajungem nicăieri dacă popoarele se comportă neîncrezător între ele. În Uniunea Europeană bazată pe reconciliere, împăcarea dntre Franța și Germania stă la baza succesului. Pentru acest lucru avem nevoie nu numai de voință politică și guvernamentală dar și de cooperare civilă. Avem nevoie de o mișcare a cărei membri în primul rând văd omul în cetățenii țărilor vecine. Este important obținerea unei legături puternice între oameni, ca relația între noi să nu depinde de evenimente sau schimbări politice. Avem nevoie de o mișcare pentru a căuta și a găsi bucuria cooperării. Această închipuire este deja prezentă, prin puține știri scurte, chiar dacă este vorba despre evenimentele cele mai importante ale europenizării. Este crucial ca aceste exemple bune să fie răspândite pentru a influența popoarele. Acesta este viitorul regiunii noastre în Europa comună. Politica ostilității va fi înlocuită de o lume nouă bazată pe cooperare și colaborare. – spunea Surján László.

Csaba Szabó a pornit prezentarea „fenomenului Corbii Albi” prin prizma oferită de antevorbitorul său Surján László, adică din optica reconcilierii franco-germane.

– Fotografia robustului Helmut Kohl și micuțului Francois Mitterand ținându-se de mână în 1984 la gropile comune ale bătăliei de la Verdun a înconjurat lumea și a dat exemplu pentru toate națiunile care se găsesc într-un anumit conflict, cum trebuie începută reconcilierea sau apropierea. Ei doi au început ceva atunci, și încă nimeni nu a inventat ceva mai bun, decât exemplul propriu al președinților sau cel puțin al unor conducători de seamă a națiunilor. Această fotografie nu se va face niciodată în cazul României și Ungariei, că cele două națiuni – conform experienței de un an a Corbilor Albi – nu sunt interesate în mod real de această apropiere. Este inuman de mult de lucru pentru a ajunge măcar la cota zero, de la adâncimea minusurilor – spunea Csaba Szabó.



A subliniat: subinformarea în România legată de universul maghiar este așa de gravă, încât sute de mii de oameni acum se trezesc că maghiarii sunt cofondatorii Transilvaniei și României, și astfel ei reprezintă total altceva decât ceea ce s-a învățat în școli despre „cotropitorii care au venit și au luat pământul românesc”. Ar trebui întrodusă în manualele școlare informații despre maghiari, ca elevii români nu la 18-19 ani să primească primele informații despre maghiari (din televiziunile comerciale halucinantofile), ci să aibă cunoștințe consistente deja de la o vârsta fragedă, să poată să înțeleagă mai târziu ce înseamnă multiculturalitatea transilvană și multilingvismul.

– Elevii români se gîndesc în felul următor: dacă ei în 12 ani nu au învățat nimic despre maghiari, înseamnă că ei, maghiarii nu sunt importanți deloc în România, nici chiar atât, ca informațiile care se găsesc în broșurile facultative. Această derută este agravată de subiectivismul generalizat în care abundă societatea românescă când e vorba de orice ce se leagă de maghiari. Cele mai grave subiectivisme sunt acelea care sunt acceptate tacit de statul român, ba chiar încurajate indirect.

Dintre sutele de exemple aș lua acum renașterea modei „bătăii pe morți”, adică readucerea în reflectoare a atrocităților comise de armata maghiară în timpul războaielor, cu multe amănunte și festivism. Copiii români sunt convinși, că numai armata maghiară are astfel de pete pe onoare, că „românii au fost oameni buni”. Așa se ajunge în situația că nici acum, în 2015 nu există inscripție pe obeliscul gropii comune de la Presaca (jud.Alba), unde maghiarii scoși din biserica din Zlatna și hăituiți spre Alba Iulia au fost măcelăriți. Pe obelisc scrie atât: PAX. (Vezi poze și text AICI)



Mesajul acestui obelisc fără text este simplă: nu cumva să știe copiii români despre aceste masacre, ci să crească în școli cu ideea, că „numai maghiarii făceau așa ceva”. Dacă ar fi fost un monument dedicat „atrocităților maghiare”, acum ar fi acolo un sistem întreg de monumente comemorative, filmulețe pe Youtube, steaguri, clopote și locuri de reculegere. Așa însă, fiind vorba „doar de unguri”, movila este semnul gropii, iar stația de autobus peste ei este locul de reculegere... Pe obelisc – PAX. Atât... – explica Csaba Szabó.

Legat de politicile de stat a celor două țări Csaba Szabó a criticat guvernul Ungariei pentru sloganul „Ungaria este a maghiarilor – Magyarország a magyaroké”. Dacă Ungaria este exclusiv a maghiarilor – și nu a tuturor cetățenilor maghiari –, atunci nu are rost ca cei care sunt de partea conviețuirii pașnice să explice societății românești, că România nu este a românilor, ci a tuturor care am contribuit la clădirea sa: maghiari, sași, români și mulți alții. Sau că în România nu există națiuni principale și secundare (tolerate).
                                                                                       ***
La sfârșitul consfătuirii – unde au fost prezenți și organizatorii „Satului interetnic a stelelor”, Uniunea Paneuropeană respectiv Radio Maria din Ungaria – fondatorul Chartei XXI a făcut un apel acelora care activează singur sau în organizații pentru reconcilierea popoarelor fostei Monarhii Austro-Ungare.



– Cei care sunt de acord cu scopul Mișcării, pot semna Carta. Dacă vom fi mulți, doar prin ființa noastră putem schimba atitudinea societății. Mișcarea nu este o organizație, semnarea nu are nevoie de sacrificiu financiar, nu necesită întâlniri lungi, nu provoacă nici o povară, doar drepturi. Semnatarii pot trimite nominalizări pentru Premiul pentru Reconciliere și Cooperare, primesc invitații în e-mail la evenimentele mișcării.

Pot trimite rapoarte pe site despre evenimentele pe care le consideră importante, chiar și despre evenimente negative dar cu autocritică. Fiecare națiune trebuie să facă față cu greșelile lui pentru a ne apropia de succes. Vă rugăm, dacă auziți despre știri care reflectă mesajul reconcilierii, să le împărtășiți cu noi, trimiteți-le pe siteul Cartei (http://chartaxxi.eu/despre-noi/?lang=ro) – spunea fostul europarlamentar creștin-democrat din Ungaria, Surján László.












Sus