Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / Steag secuiesc, românesc și... Audi

Steag secuiesc, românesc și... Audi

Marea majoritate a presei, care pândește la poarta scandalurilor din Ținutul Secuiesc, a considerat neinteresantă vizita atașatului politic al Ambasadei SUA în Ținutul Secuiesc. Matthew B Jones a purtat discuții cu primarul orașului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, și președintele consiliul județean, Tamás Sándor.

Tematicile erau cele clasice: atitudinea prefecților față de formele de exprimare a identității maghiare, respectiv secuiești, atitudinea ostilă a guvernanților față de tot ce se leagă de acest ținut, boicotul generalizat vizavi de proiectele specifice regiunii.



Conform postărilor celor doi leaderi maghiari, Matthew B Jones s-a interesat și de situația imobilelor maghiare neretrocedate, pomenind și de cazul Colegiului Mikó, unic în Europa (clădirea școlii retrocedată, apoi renaționalizată).

Cei doi leaderi au informat atașatul politic despre presiunea care se exercită asupra regiunii locuite în majoriatte de secui, mai ales că Matthew B Jones s-a interesat și de proiectul Statutului Special al Ținutului Secuiesc, cerând explicații despre punerea în aplicare a acestui proiect, respectiv pregătirile pentru descentralizare.

Lui Matthew B Jones i s-a dat și un steag secuiesc, pe care l-a primit cu mulțumiri și zâmbete.

Vizita vine ca o reacție oficială la campania de informare care a fost dusă de conducătorii maghiarilor din România la Washington, privitoare la neaplicarea legilor românești legate de minorități, respectiv încurajarea retoricii antimaghiare la cel mai înalt nivel.

Exemple de acest gen sunt: afirmația fostului director SRI George Maior (acum ambasadorul Romaniei în SUA) cum că minoritatea maghiară este o sursă de instabilitate, sau ultimele afirmații ale șefului poliției Târgu-Mureș, care se lasă să se înțeleagă că Poliția Română din Târgu-Mureș nu este neutră, ci apără mai ales cetățenii de o anumită etnie. Neavând foruri românești unde să-și ceară drepturile în România, liderii maghiarilor sunt nevoiți să informeze cancelariile euroatlantice despre aceste ilegalități.



Eu nu pot face altceva decât să salut această vizită, însă aș vrea să adaug ceva.

Pentru Ținutul Secuiesc problema vitală sunt locurile de muncă, respectiv perspectiva viitorului. Dacă guvernanții de la București îi vor asigura acestei regiuni investiții generatoare de locuri de muncă, Ținutul Secuiesc va lucra și nu va avea timp să se dedice unor activități compensatorii, cum ar fi această semipsihoză a autonomiei, care nu este altceva decât un strigăt al secuilor care se îngrijorează pentru viitorul lor identitar, economic și social.

Dacă Budapesta, în loc de slogane și retorică naționalistă, ar ajuta această regiune cu transferarea a cel puțin trei hale de construcții/producție din Ungaria, ar contribui decisiv la creionarea viitorului acestei zone. O hală Audi la Miercurea-Ciuc, una la Miercurea Nirajului și una la Sfântu-Gheorghe. Fiecare cu câte 5 000 de angajați... Fabricând motoare Audi, Seat, Skoda, Volkswagen…
Cam așa văd eu viitorul Ținutului Secuiesc. Lângă steagul secuilor, cel a românilor și al... celor de la Audi.



Să sperăm că la vizita următoare atașatul politic al Ambasadei SUA la București, Matthew B Jones, le va înmâna liderilor maghiari – răspuns elegant la drapelul secuiesc primit – un mic steag al unei firme din SUA, care va deschide o filială în Ținutul Secuiesc, angajând 20 000 de oameni. Poate ambasadorul României în SUA, George Maior s-a mai răzgândit un pic privitor la ce înseamnă să-i reprezinți pe toți cetățenii unei țări, și nu numai pe unii. Poate că acum nu mai vede în maghiarii din România – plătitori de impozite – potențiali inamici...

Că aici încep lucrurile serioase. Cu fapte.






Sus