Joi, 29 Iunie 2017
Joi, 29 Iunie 2017


Kontakt / Un istoric român pe urmele unui episcop maghiar din Ardeal

Un istoric român pe urmele unui episcop maghiar din Ardeal

La sfârșitul lunii septembrie au avut loc mai multe evenimente festive la Budapesta, în centrul cărora s-a aflat episcopul romano-catolic ardelean Márton Áron, al cărui beatificare este mult așteptată. 

Unul dintre evenimente a fost o conferință ținută în sala festivă a Parlamentului maghiar, unde au fost prezenți multe personalități, între care se numără ÎPS György Jakubinyi, arhiepiscop de Alba Iulia, ÎPS Balázs Bábel, arhiepiscop de Kalocsa-Kecskemét, precum și Sándor Lezsák, vicepreședintele Parlamentului maghiar. 


Între cei prezenți s-a aflat și o româncă, venită din București, care a ținut una dintre cele mai mult așteptate prezentări: cea despre dosarul de urmărire al episcopului, fiind cea mai voluminoasă dintre toate dosarele de la CNSAS, chiar depășind-o și pe cea al lui Mihai Pacepa. 

Denisa Bodeanu este istoric, lucrează la CNSAS în București, se ocupă de minoritățile etnice și religioase, de viața publică în timpul comunismului. A studiat la Cluj în cadrul UBB, Facultatea de Istorie, în anul 2003 și-a terminat studiile de masterat, iar în 2009 și-a terminat studiile de doctorat. 

Deși nu este ardeleancă, a decis să studieze la Cluj, și a cunoscut istoria, dar și realitățile contemporane ale acestui ținut, precum și oamenii de aici. În 2009 a început să lucreze la o carte despre preotul Pálfi Géza, preot paroh la Odorhei, care este considerat ca fiind ucis de Securitate, și astfel martir, de către credincioșii din Dieceza de Alba Iulia. 


Lucrarea s-a bazat pe cele 6 volume ale dosarului său de Securitate. Printre documente, s-au aflat și câteva stenograme ale discuțiilor purtate de Pálfi cu Márton Áron. Așa povestește Denisa Bodeanu cum a ajuns să-l cunoască pe episcop.

„M-a impresionat atunci episcopul prin demnitatea de care dădea dovadă, atitudinea sa curajoasă și sprijinul total acordat subordonaților săi aflați în nevoie. Evident, nu mă gândeam să scriu ceva despre Márton Áron. 

Eram convinsă că altcineva s-a ocupat deja de studierea dosarului său și că a publicat lucrări despre el. După ce am publicat cartea cu Pálfi, a venit la mine Mihály Nagy (istoric, acum vicepreședintele Institutului Cultural Român) și printre altele, mi-a propus să scriem o carte despre episcop. 

Atunci am aflat că nu s-a scris despre urmărirea lui. Evident, singură nu m-aș fi apucat niciodată de acest lucru, în primul rând pentru că necunoașterea limbii maghiare ar fi fost un mare handicap, care nu mi-ar fi permis parcurgerea/înțelegerea unor documente sau lecturarea publicațiilor despre Márton Áron deja existente.”

Despre motivația sa, care o împinge să sacrifice chiar și din timpul liber, să participe la conferințe organizate în limba maghiară, unde ea nu înțelege nimic (doar ce i se traduce în șoaptă la ureche), dar vine cu drag, lucrează cu drag și cu multă dăruire, spune:


„Astăzi, am convingerea că publicarea unei cărți pe marginea dosarului este imperios necesară, deși implică o mare răspundere, mai ales în condițiile în care se așteaptă beatificarea sa. Personalitatea episcopului Márton Áron este atât de copleșitoare și de importantă încât ar fi păcat să nu fie cunoscută atât de către maghiari cât și de către români.”






Sus