Sâmbătă, 07 Decembrie 2019
Sâmbătă, 07 Decembrie 2019


Kontakt / Divide et impera!

Divide et impera!

Citeam zilele trecute un articol apărut pe site-ul Agerpres care vorbește despre minoritatea românească din Secuime.

În afara limbajului care mi-a amintit de stereotipiile lingvistice ale comunismului, m-a uimit oarecum publicarea unui asemenea material, nu doar în ceea ce privește conținutul, cât mai degrabă elementele de dezinformare voită și de manipulare conștientă a unei părți a populației care ia de bun ceea ce se scrie, necunoscând realitatea zonei decât din presă.



Aici este articolul: http://www.agerpres.ro/social/2015/07/11/covasna-memorandum-pentru-prezervarea-culturii-si-identitatii-nationale-a-romanilor-din-zonele-in-care-sunt-numeric-minoritari-18-13-25

Un Memorandum „prin care solicită sprijinul autorităților statului pentru prezervarea culturii și identității naționale a românilor din zonele în care sunt numeric minoritari.”

Până aici, nimic în neregulă. Este dreptul oricărei comunități să ceară sprijin atunci când e vorba de păstrarea identității culturale, etnice. Cu atât mai mult dacă această comunitate este minoritară și întotdeauna voi fi pentru sprijinirea lor, indiferent că e vorba de români, de maghiari, de romi, de sași sau de tătari. Pentru că așa e firesc.

Partea interesantă urmează abia de aici înainte. Reprezentanții aceștia ai românilor din Covasna, Harghita și chiar Mureș, care vorbesc în numele comunitații românești și pe care spun că o reprezintă, nu au nume. Ei sunt „un grup”. Autointitulat líder de opinie și purtător de cuvânt „al românilor”.

Români pe care nimeni nu-i poate întreba dacă simt ceea ce se scrie acolo și dacă se simt reprezentați de aceste persoane. Eu, care am ultimul act de identitate eliberat la Miercurea Ciuc, afirm că nu. Nu voi vorbi nici de această dată decât în nume propriu, deși știu cum gândesc și cum simt românii din zonă. Românii aceia care își văd de treabă, care știu saluta și ungurește, și românește cu același respect și care, la rândul lor, sunt respectați în grupul social mixt din care fac parte prin natura zonei.

Nu cei ce au timp de memorandumuri și de agitat spirite, ci cei care își cresc copiii în spiritul societății multietnice și care știu să lupte pentru drepturile lor și pentru păstrarea identității naționale așa cum au făcut-o întotdeauna de câteva sute de ani încoace.



„Cer Președinției, Parlamentului și Guvernului României să elaboreze o strategie specială pentru sprijinirea și conservarea acestor comunități și pentru stoparea exodului românilor din Covasna și Harghita, înființarea unui departament care să faciliteze legătura între organele administrației centrale și societatea civilă românească, numirea unui consilier prezidențial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situația comunităților românești numeric minoritare și care să prezinte rapoarte periodice, precum și finanțarea din bugetul de stat a proiectelor promovate de asociațiile și fundațiile culturale, religioase și civice din această zonă.”

Despre ce vorbim? Exod? Hai să vedem ce spune DEX despre sensul acestui cuvânt:

EXÓD, exoduri, s. n. 1. Emigrare în masă a unei populații, evacuare, refugiere (în timp de război, cataclisme etc.); plecare în număr mare (dintr-o regiune în alta, de la sat la oraș etc.).

Este sau nu intenționat folosit acest cuvânt? Putem vorbi de exod al populației românești din Harghita și Covasna? Aș vrea să-mi răspundă românii de acolo la această întrebare. Și în caz de răspuns afirmativ, aș vrea să aud și motivele.



Nu este doar o exagerare, dar este o formulare vădit tendențioasă cu scopul de a crea tensiuni. Tensiuni, așa cum spuneam și în alte ocazii, favorabile unora care efectiv se hrănesc din asta. La fel cum se hranesc din alt termen foarte la modă și vehiculat în cercurile naționaliste: enclavizarea. Și voi afirma de data aceasta eu că da, există enclavizare. Nu la nivelul populației, ci la nivelul unor grupări care promovează doar ura interetnică și o alimentează de ambele părți.

Cei care fac parte din ele nu vor fi niciodată parte integrantă a societății din Harghita și Covasna. Trăsăturile lor sunt oarecum comune: majoritatea nu s-au născut în zonă, nu cunosc limba maghiară și refuză orice tip de integrare socială pe motivul tâmpit: „e România, e pământul MEU și fac ce vreau.”, se autoizolează și caută în permanență motive de nemulțumire într-o zona în care nu au cum să-și găsească locul prin atitudinea ostilă.



Zece ani in Secuime, sute de prieteni secui și maghiari am. Niciodată limba nu a constituit o barieră de comunicare între noi, niciodată nu m-am simțit discriminată, niciodată nu mi s-a spus că din cauza etniei nu aș putea face ceea ce aș fi vrut să fac. Din contră, acolo unde a fost necesar mi s-a facilitat accesul la informație cu toată bunăvoința. Dar nu despre asta e vorba, ci despre omenie până la urmă.

Alt semn de întrebare mi-l ridică următoarea formulare: „înființarea unui departament care să faciliteze legătura între organele administrației centrale și societatea civilă românească”.

Cu ce scop? Atât organele administrației locale, cât și cele ale administrației centrale folosesc drept limbă principală de comunicare româna. Care ar fi rolul acestui departamant? Nu cumva crearea unor posturi comode și călduțe plătite de la bugetul de stat? Niște posturi din care se va trece oficial la promovarea acelorași idei și la menținerea tensiunii la nivel de populație? Ce împiedica actualmente societatea civilă să comunice cu autoritățile?



Și da. Vine ultima frază care spune tot: finanțarea de la bugetul de stat. De fapt, nici măcar nu mai e vorba de oameni, ci de bani. Și nu orice fel de bani, ci cei pe care îi furnizează deopotrivă și maghiarul, si romul, și românul. Adică, întâi te simți în exod, oropsit, alungat, discriminat și după aia îi ceri să te finanțeze? Hm!

Partea aceasta mi se pare de-a dreptul halucinantă: de asemenea, în memorandum se solicită reprezentanților statului român să-și exercite „mai clar și mai hotărât" prezența în județele Covasna, Harghita și Mureș, prin instituțiile sale specifice, respectiv prefectură, instituții deconcentrate, armată, forțe de ordine publică.



Și întreb: cei care trăiți acolo sau ați trecut măcar ca turisti, ați simțit nevoia de așa ceva? De o prezență mai fermă a armatei și a forțelor de ordine? Că mie personal un singur moment în care se impunea prezența fermă îmi vine în minte: 1 decembrie, când autobuze cu oameni din afara județelor în cauză au fost aduse în Covasna și cei veniți și-au permis nesimțirea de a scanda mizerii împotriva populației majoritare.

„ (...) românii au statut de facto de minoritate numerică locală, discriminată negativ în plan local, în mass-media și în politica națională, fără putere politică și fără mijloace de exprimare eficiente în raport cu societatea în mijlocul căreia trăiește.



Populația românească din zonă este nesocotită, marginalizată și tratată ca o populație aservită, neexistând egalitate de șanse la obținerea unui loc de muncă. În județele Covasna și Harghita, contrar cadrului legislativ european, minoritatea dominantă maghiară, devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea românească din cele două județe, devenită minoritatea numerică locală dominată, este condamnată la deznaționalizare sau la emigrare (...)

Cerem Guvernului să adopte măsuri pentru a stopa sau măcar a încetini declinul demografic și plecarea în masă din zonă, mai ales din rândul tinerilor, datorită discriminărilor la care sunt supuși și lipsei de orizont profesional și de respect a demnității. Solicităm politicienilor și tuturor reprezentanților românilor din județ să se angajeze plenar la toate nivelurile de decizie pentru îmbunătățirea situației românilor din zona”
- se arată în documentul citat.

Nici nu știu dacă are sens să evidențiez și mai mult decât însuși documentul o face care sunt scopurile pe care le urmărește. Cert este și îmi este faptul că el, de fapt, nici măcar nu se adresează locuitorilor de rând din județele menționate, ci, așa cum spuneam și la început, celor care cunosc zona doar din informații de la terți.



Și nu pot să nu mă revolt. Nu pot să rămân pasivă în fața ipocriziei, a mizeriei, a denaturării unei stări de fapt care e parte din viața mea și o cunosc atât de bine. Orice om de bun simț își poate da seama că zona asta a devenit o sursă gravă de dezinformare, de mistificare a realității, de luptă psihologică între niște grupări care nu au nimic de a face cu oamenii simpli. De care, de fapt, îmi pasă. De ei îmi pasă, pentru ei fac ceea ce fac și încerc să lupt cu un sistem infect chiar și după plecare.

Pentru că îi respect și îi iubesc deopotrivă, pentru ca Ținutul Secuiesc pentru mine înseamnă Acasă. Da, pentru mine, o româncă.

Și da, sunt mari probleme in zonă. Dar în niciun caz nu sunt acestea. Nu sunt probleme de conviețuire sau de comunicare, ci sunt probleme în sistemul administrativ, educativ, economic cu care se confruntă toți locuitorii, nu doar românii sau doar secuii.

Măsurile se impun luate pe zonă, în ansamblu, nu diferențiat, fiindcă această diferențiere e cea care desparte, care scindează și care, la final, nu face altceva decât să dea satisfacție celor interesați de dezbinarea populației locale. Nu aceasta este modalitatea de a evolua ca societate a secolului XXI!




Sus