Miercuri, 12 Decembrie 2018
Miercuri, 12 Decembrie 2018


Kontakt / Și cu balaurul ce facem?

Și cu balaurul ce facem?

Ultimul subiect foarte des abordat în presa din Sfântu Gheorghe are ca protagonist un balaur de 5 metri. Nu e un balaur real, dar nici unul imaginar, ci este mai degrabă o movilă de pământ care va semăna cu un balaur stilizat și care face subiectul majoritatea discuțiilor între membrii comunității din oraș.

Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a demarat un proiect de reamenajare a centrului istoric care presupune extindere a parcului central și a pieței Libertății care, pe lângă o fântână arteziană, copaci în ghivece ce pot fi mutați și realizarea unui centru pietonal, prevede construirea unei movile de pământ cu înălțimea de 5 metri în fața clădirii Consiliului Județean.



De ce balaur? Pentru că orașul îl are ca patron spiritual pe Sfântul Gheorghe, evident, cel care a răpus balaurul. Balaurașul acesta a devenit un fel de simbol al orașului în timp, fiind prezent și pe printurile de zilele orașului sau cu alte ocazii. Chiar există o sculptură modernă, care a primit denumirea de Șușu, în centru care îl întruchipează pe Sfântul Gheorghe călare pe balaur. Deci, personajul mitic, chiar dacă era personajul negativ al povestii, a fost transformat într-unul drăguț și jucăuș.

Ideea de a poziționa acel balaur răpus și căzut în piața Liberății a venit de la arhitectul primăriei, care a zis că nu ar mai fi mers încă o statuie cu Sfântul, mai ales că la câțiva metri se află una, dar, totodată a vrut ca acea piață să aibă ceva aparte, care să diferențieze piața această de alte piețe din țară.

„Când am ieșit la fața locului, ne-am gândit să fie o zonă verde și să avem un corp verde, o formă, însă nu era concretă. Ne-a venit ideea că dacă va fi ceva verde ca să facă trecerea între cele două piețe care sunt la cote diferite (n.red- Piața Libertății și Piața Mihai Viteazul), atunci să fie ceva concret, care are semnificație, adică un balaur. Bineînțeles, acesta va avea o formă cât mai simplă, stilizată”, zicea arhitectul Zsigmond Pál.

Problema a apărut în momentul în care primăria a anuțat ideea și a prezentat mărimea acestei movile de pământ, deoarece în spatele balaurului, la câțiva zeci de metri se află Piața Mihai Viteazul. Comunitatea românească a interpretat gestul poziționării balaurului în acel loc, ca o sfidare, ca un alt gest de „aruncare la gunoi” a valorilor românești, chiar dacă primarul orașului a dat asigurări că temerile sunt neînteiemate și că ideea a fost alta, nu de a ascunde statuia lui Mihai Viteazul.



“Vreau să resping foarte ferm aceste acuzații. Eu cred că faptele vorbesc. În urmă cu 7 ani când am ajuns primar, am spus foarte clar că pentru mine o piață nu este doar a unei etnii. Fiecare stradă, fiecare loc de joacă, fiecare troruar și fiecare piață este a tuturor locuitorilor din acest oraș. Am modernizat piața Mihai Viteazul și cred că modernizând-o, am contribuit la faptul că acea piață să fie mai iubită de locuitori, cu spații verzi, cu fântâna arteziană și așa mai departe. Nu vorbim că există o piață din care vrem să facem două. Există o piață care se numește Mihai Viteazul și există o piață care se numește Libertății. Piața Mihai Viteazul a fost modernizată și urmează modernizarea pieței Libertății. (...) Vă spun sincer că am rămas șocat de acest tip de abordare și de felul în care unii se sperie. Acest tip de mesaj nu numai că nu ajută, ci otrăvește relațiile interetnice. (...)A da un iz etnic pentru orice modernizare din acest oraș, nu mi se pare cinstit și corect”, a declarat primarul după primele reacții ale comunității românești.



Secuii l-au ajutat pe Mihai vodă în multe momente grele. Fără secui Mihai nu ar fi învins nobilimea maghiară la Șelimbăr, și nu ar fi devenit niciodată voievodul Transilvaniei. Pe statuia lui MIhai din Sfîntu Gheorghe este prezent și "secuiul". Oare pe el de ce ar vrea să-l ascundă edilii orașului?

S-a arătat cu degetul către consilierii români, care ar fi trebuit să fie mai atenți la dimensiuni și să tragă un semnal de alarmă înainte de a vota proiectul de hotărâre, s-a arătat cu degetul spre liderii maghiari din conducerea primăriei, s-a arătat cu degetul spre movila de pământ care va fi amplasată – că nu reprezintă comunitatea din Sfântu Gheorghe, apoi s-au organizat dezbateri, s-au făcut declarații de ambele părți, s-au dat asigurări și totul a rămas neschimbat.

Acum oamenii așteaptă să vadă rezultatul și să se revolte pentru un eșec, sau să dea mâna în semn de mulțumire pentru un proiect reușit. Până atunci, cu balaurul ce facem?




Sus