Luni, 16 Decembrie 2019
Luni, 16 Decembrie 2019


Kontakt / „Prietenii neștiuți” de la Sfântu Gheorghe

„Prietenii neștiuți” de la Sfântu Gheorghe



De mai bine de un deceniu ne străduim, împreună cu prieteni mai tineri sau mai puțin tineri, să plantăm semințe în mai multe zone de colaborare între români și maghiari. Ca în parabola biblică, unele cad pe lângă drum și sunt mâncate de păsări, unele cad pe stâncă și nu se prind, altele ajung între mărăcini și nu reușesc să se dezvolte, dar unele prind rădăcini și dau rod, mai mult sau mai puțin, evident, după străduință.

Aș putea să vă povestesc despre sute de exemple din fiecare „zonă”, în urma zecilor de acțiuni inițiate sau la care am fost participanți sau doar simpli spectatori, dar am ales acum să vă povestesc despre niște semințe ”crescute bine” și care încep să dea roade.

Trupa de teatru ECOU pentru elevi

Trupa de teatru a Asociației de Tineret Ecou din Sfântu Gheorghe are o vechime de aproape 15 ani și a avut de-a lungul anilor mentori de valoare. Dintre aceștia îi putem enumera pe Sergiu Aliuș, Florin Vidamski, Fatma Mohamed, dar nu au fost singurii actori care s-au preocupat cu transmiterea de informații către tinerii voluntari. Nici aceștia din urmă nu s-au lăsat mai prejos și unii au ajuns actori în diverse teatre din țară, iar dintre ei s-au remarcat deja Andrea Gavriliu, Ștefan Lupu, Alexandra Odoroagă și alții, cărora le cer scuze că nu i-am amintit aici.

După o perioadă scurtă de pauză în această zonă de acțiune, Asociația de Tineret Ecou a reluat tradiția în 2013 și a pornit un proiect de teatru-forum, la inițiativa lui Mădălin Guruianu, împreună cu 10 tineri voluntari de la Colegiul Național Mihai Viteazul și de la Liceul de Artă Plugor Sándor, coordonați de către regizorul și actorul Nelu Roman.

A fost realizat un spectacol intitulat „Nu puteți voi urî cât putem noi iubi”, jucat în peste 20 de reprezentații în Sfântu Gheorghe, București, Sighișoara, Pucioasa, Brașov, în acest ultim loc câștigând premiul al II-lea la Festivalul Winteracting 2014.



Gândit și realizat ca un spectacol care pune în discuție complexa problematică a conviețuirii româno-maghiare în Secuime, producția a pus sute de „spect-actori” în postura de a viziona, dar și de a acționa pentru rezolvarea eventualelor conflicte apărute.

Subiectul era simplu: o tânără familie, cu fata unguroaică și băiatul român, era silită să se despartă după un conflict intens apărut între familiile lor, bineînțeles, una de români și una de maghiari. „Spect-actorii” erau puși să rezolve această situație și să încerce să ajungă la un final mai bun, nu neapărat pentru toți cei implicați, dar, măcar pentru tânărul cuplu…

Bucuria noastră a fost completă când ultima reprezentație, din 5 iunie 2014, cu acest spectacol a fost la sediul trupei Osonó, unde s-au pus bazele unui viitor spectacol de tetaru forum, comun de data aceasta, între tineri români și maghiari de la cele două asociații.

„Cercul prietenilor neștiuți” cu Osonó

Peste fix un an de zile, în 5 iunie 2015, avea loc, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru „Atelier”, premiera cu „Cercul prietenilor neștiuți sau Picnic pe un covor japonez”, un spectacol bilingv, cu traducere în ambele limbi desigur, coprodus de către Osonó și Ecou. Realizat cu ajutorul a 9 tineri voluntari din cele două asociații, coordonați de către actorul și regizorul Fazakas Misi, spectacolul adună mai multe experiențe personale ale celor implicați și pornește de la o zi de naștere la care sunt invitați ambele găști de prieteni ai unei fete.



Bineînțeles, unii sunt maghiari și unii români, iar situațiile care apar necesită multă grijă și bună voință pentru ca totul să nu izbucnească într-un conflict. Sigur că nu vă voi dezvălui ce se mai întâmplă, dar vă invit să vizionați spectacolul, atunci când va apărea în orașul în care locuiți sau chiar să ne invitați, deoarece suntem mai mult decât dornici să venim și să-l jucăm în multe locuri din țară sau chiar străinătate.

Închei oferindu-vă câteva fraze de la o parte dintre tinerii implicați în spectacol:

„Pot spune că deja după atâtea spectacole jucate, ne-am apropiat unii de alții și am început să învățăm diverse lucruri unii de la alții și poate cel mai important lucru: am început să socializăm și să comunicăm, încercând să doborâm această ”barieră” lingvistică.” (Bogdan)

„După ce am simțit deschiderea tuturor în fața provocării, suntem cuprinși de o motivație teribilă de a cunoaște mai mult și mai mult, unul despre altul. Sunt convinsă de faptul că în cazul în care nu am fi clădit prietenii și nu am fi lucrat împreună într-o atmosferă învăluită de atâta armonie, spectacolul ar fi fost foarte diferit, daca ar fi fost.” (Krista)

„De-a lungul timpului am avut parte de o mulțime de experiențe plăcute alături de maghiari,însă simt că împreună cu „prietenii neștiuți” de la teatru-forum am creat nu doar o piesă de teatru,ci o adevărată familie. (Anca)





Sus