Marţi, 10 Decembrie 2019
Marţi, 10 Decembrie 2019


Kontakt / Despre false autonomii și viitoare capitale europene ale culturii

Despre false autonomii și viitoare capitale europene ale culturii

Găgăuzia este o regiune autonomă în sud-vestul Republicii Moldova. Numită Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, a carei autonomie a fost consfințită și garantată în 1994 de către Constituția Republicii Moldova.

Cu o populatie de 156 de mii de locuitori din care găgăuzi 82,1%. Găgăuzia are un drapel propriu, un imn, o limbă proprie. Pe hârtie s-ar spune că totul e perfect și oamenii se bucură de autonomie; în realitate însă lucrurile stau cu totul altfel.



Autonomia găgăuză este într-un fel, lipsită de conținut. Limba oficială, limba româna se studiază ca limbă străină. A existat un articol mai detaliat despre aceste probleme scris chiar de o persoană care locuiește acolo și se confruntă zilnic cu aceste probleme. Locuitorii Găgăuziei sunt oameni calmi care nu îți strigă durerile și nevoile și de multe ori nici noi românii nu suntem conștienți de problemele lor.

Ne lăsăm acaparați de problemele cotidiene și nu ne mai gândim la cei de un neam cu noi aflați ca minoritari în alte țări vecine. Da, românii de peste hotare…


Aici ar trebui să luăm exemplu de la maghiari care știu să își ceară drepturile, ei au o personalitate, o identitate puternică și nu se lasă asimilați. Mulți or să spună că maghiarii la noi practic au autonomie, ba au mai mult decât ar trebui, spre deosebire de românii sau chiar găgăuzii din Găgăuzia spre exemplu.

Se vorbește însă mai puțin despre faptul, că autonomia maghiarilor este așternută pe hârtie, este consfințiăa și în Rezoluția de la Alba Iulia din 1918.

„Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. ”

Problema este însă cu respectarea celor scrise și acceptate de statul Român. S-ar putea spune că într-un fel este o falsă autonomie și aici. Într-adevăr maghiarii au drepturi mai multe decât românii din Găgăuzia, dar suntem departe de o autonomie reală. Există încă multe idei preconcepute și din păcate de cele mai multe ori se pleacă de la ideea greșită că majoritarii sunt stapâni iar minoritarii trebuie să se supună majorității.



Există un autor britanic, John Stuart Mill, care a scris mai pe larg despre tirania majorității și cum putem sa ne apărăm de ea. De multe ori se fac abuzuri iar unei minorități îi sunt încălcate drepturile, tocmai în numele majorității. Întotdeauna trebuie găsit un echilibru, o cale de mijloc pentru a îi putea mulțumi pe toți.

Nu este ușor, dar o comunitate nu poate deveni prosperă decât atunci când națiile ce locuiesc acolo conlucrează. Autonomia e folosită de naționaliști ca o sperietoare. ca un pericol de destrămare a țării, drapelele regionale ale diverselor etnii sunt considerate de aceiași nationaliști ca fiind drapele secesioniste, separatiste.

Cu asemenea mentalitate nu se poate ajunge decât la ură.

In aceste zile fiind la Sfîntu Gheorghe, am avut plăcuta surpriză să aflu că orașul va candida pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021.



Sfântu Gheorghe este un oraș mic și poate părea o glumă. Privit mai în amănunt este însă un lucru serios și chiar realizabil. Există acolo oameni deosebiți care pun mult suflet pentru a face posibil acest lucru.

De ce este importantă această candidatură a unui orășel mic cu 77% etnici maghiari? Tocmai pentru faptul, că definiția de cultură nici aici nu înseamnă opere de artă ori spectacole, ci și relatii interumane, ba chiar lucruri simple de zi cu zi.

Cultura este cea mai puternică armă împotriva xenofobiei a stereotipurilor și ideilor preconcepute.

Tema cu care cei din Sfîntu Gheorghe vor participa, este identitatea. Identitatea maghiarilor, identitatea românilor, identitatea orașului în ansamblu, problemele ce se ivesc între cele două etnii, cum pot fi ele rezolvate, însă și lucruri pe care le au în comun.

Piese de teatru, spectacole, concerte care se pot organiza, la care să participe ambele etnii, mesteșugurile și tradițiile zonei sunt lucruri care îi vor apropia, îi vor face să se înțeleagă mai bine.

Atuul orașului Sfîntu Gheorghe în această competiție cu orașe mult mai mari este tocmai, multiculturalismul.






Sus