Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / Maghiarii și cultura lor pe străzi, terase și autobuze

Maghiarii și cultura lor pe străzi, terase și autobuze

Săptămâna Cărții Maghiare organizată anual în Cluj-Napoca poate fi concepută ca un final fericit a unei căutări lungi cu scopul de a găsi simboluri vizibile ale unității națiunii maghiare din întreaga lume. Primul festival de acest gen a fost organizat în anul 1929, iar Clujul s-a reconectat la acesta în 2010, organizatorii definind acest proiect cultural de anvergură ca o extensie a Săptămânii Cărții Maghiare din Ungaria, care are loc în piața Vörösmarty din Budapesta.



Acest festival diferă mult de la spectacolele culturale concepute și realizate după standardele specifice care domină România în ultima vreme, adică festivaluri de fațadă impuse de conjunctură, ca să se poate bifa căsuța „realizări” pentru înlesnirea decontării banilor primiți de la diferite instituții de stat, sau UE.

Editurile maghiare și organizațiile culturale colaborează intens cu organizatorii, stabilind „regulile” conlucrării. Conform fondatorilor fenomenului „săptămâna cărții”, Géza Supka, acest festival cultural trebuie organizat anual, căutându-i locul de desfășurare în apropierea clădirilor istorice, iar pentru a atrage cât mai mulți oameni, părintele ideii propune și o scenă, pe care pot urca elevii iubitori de frumos, cercuri literare, cântăreți, artiști care au talent pentru poezii și balade literare.



Conlucrarea editurilor cu școlile maghiare este exemplară. Ansamblurile culturale ale instituțiilor de învățământ se perindă pe scenă, find aplaudați de dascăli, părinți și desigur vizitatorii festivalului.
În anii precedenți târgul cultural a fost organizat pe strada Matei Corvin respectiv incinta Palatului Bánffy, anul acesta s-a mutat pe fosta stradă Fogoly (Potaissa), aceasta fiind închisă la un capăt cu o scenă. Străduța s-a transformat astfel într-o oază civilizatorică, cu mulți vizitatori.

Un fenomen aparte l-a constituit prezența într-un număr mare a părinților cu copii mici, care făceau naveta între scena festivalului și curtea clădirii mici a liceului Báthory, unde se desfășura festivalul copiilor, cu sute și sute de copii.

Atmosfera europeană a târgului a fost întărită de lipsa mirosului de mici și muștar, lipsa manelelor și nu în ultimul rând de noua orientare a unor restaurante din Cluj, care comercializează sucul de soc și fresh-ul de mere în loc de Coca Cola și alte băuturi „de la reclama TV”. Cei care au stat la mesele acestor mici restaurante (unde se putea conversa în limba maghiară), observau cu mirare răspunsul chelnerilor: „aici nu se bea Coca Cola, ci socata și sucul natural de mere”.



Maghiarii au ieșit conștiincios la acest târg – vizitând appendix-urile din curtea clădirii mici a liceului Báthory respectiv sălile de cinema unde se rulau filme cu conotații maghiare în cadrul Transilvanian International Film Festival – și se bucurau sincer de acest an pașnic din punct de vedere a conviețuirii româno-maghiare. Se vorbea degajat în limba maghiară în tot centrul Clujului, în restaurantele moderne se conversa cu chelnerii în maghiară.

Până ce copii se lăsau duși de atmosfera spectacolelor dedicate lor, părinții discutau despre teme mai grele. Nu s-a stins interesul față de pelicula găsită într-un subsol din New York, reprezentând primul film făcut de Kertész Mihály (Michael Curtiz) cu titlul A tolonc (Escortata), un film mut care se desfășoară – parțial – pe străzile Clujului din anii 1910 respectiv atelierul studio al regizorului și directorului de teatru clujean, Janovics Jenő.



De la Kolozsvár la Casablanca. Cele două fețe a lui Kertész Mihály (Michael Curtiz). 1914 - A tolonc (Escortata) regizată/filmată în Kolozsvár și 1942 - Casablanca. Acum 100 de ani Clujul era Hollywoodul Transilvaniei.

Pelicula a fost restaurată și filmul a și fost prezentat în cadrul TIFF, în sala Operei Maghiare, oferând specatatorilor o călătorie în timp în Clujul maghiar, despre care se vorbea ca un Hollywood transilvan. Pentru specialiști filmul era un deliciu, deoarece arăta fața tânără a regizorului Michael Curtiz, care a devenit celebru regizând Casablanca.

O altă temă abordată cu drag de cei care își așteptau odreslele printre standurile de cărți sau... mese de terase, era oportunitatea de a călătorii pe gratis pe mijloacele de transport comun, în periada târgului dacă citești o carte (proiectul „Ai carte, ai parte!" – cine citește în autobuz călătorește gratis prin Cluj).

Se povesteau întâmplări, când controlorul se lega de tineri, că de ce au cartea închisă („așa nu e valabil”) și despre controlori bine dispuși, care zâmbeau văzând entuziasmul studenților arătat față de citit, când observau apariția controlorului...



Spectacolele pentru copii fiind nesfârșite – când se termina unul la Báthory, lumea măruntă fugea la scena din strada Fogoly (Potaissa), părinții încet cu încetul s-au predat ispitei: doamnele au început să cumpere cărți destinate mai ales femeilor, iar bărbații – tăticii – s-au arătat deosebit de interesați de acele restaurante-terasa, unde nu se dă Coca Cola...

–Chiar așa o fi? – trăgeau cu ochiul colegii tătici, gândindu-se la o escapadă de bere, sub pretextul curiozității culturalo-gastronomice.



Kaja Tanya ("Cuibul de hăleală") – un restaurant cu socată, suc de mere și without debilisme gastro-americane

Săptămâna Cărții Maghiare se încheie duminică seara, lăsând în urmă mii de oameni care își vor aminti cu plăcere de toate aspectele acestuia: cele emoționale (prezența unor scriitori de vogă la târg), cele legate de spectac (concerte), cele juvenile (pâlcurile de joacă) și desigur cele de societate, cum ar fi „vizitarea” teraselor gastro-culturale...







Sus