Marţi, 20 August 2019
Marţi, 20 August 2019


Kontakt / Rusalii la Șumuleu

Rusalii la Șumuleu

În sâmbăta rusaliilor după calendarul apusean se adună zeci de mii de credincioși catolici la basilica din Șumuleu, să se închine la statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinajul se repetă an de an din 1567 – atunci, conform legendei secuii catolici din Ciuc și Gheorgheni a repurtat o victorie asupra trupelor principelui Transilvaniei trecut la protestantism, János Zsigmond, care a vrut ca și populație de aici să treacă la noua credință, și a venit cu trupe dinspre Odorhei spre Ciuc.

Bătălia a avut loc pe culmea Tolvajos din Munții Harghita, loc marcat astăzi cu trei cruci uriașe din lemn. Apărătorii credinței au fost conduși la luptă și la victorie de către preotul István din Gyergyóalfalu (astăzi poartă numele oficial de Joseni). După ce au înfrânt oastea principelui, s-au dus la biserica din Șumuleu să se închine la Statuia Maicii Domnului, și au făgăduit ca în fiecare sâmbătă a rusaliilor să facă pelerinaj la acest loc sfânt.

Șumuleu a primit statutul de loc de pelerinaj încă din anul 1444 de la Papa Eugen al IV-lea, pentru a-i ajuta pe călugării franciscani de aici în demersul lor de a construi o nouă biserică în locul în care cultul Sfintei Fecioare adună laolaltă în mod constant credincioșii din localitățile din împrejurime. Istoricii susțin, că acest cult al Fecioarei rezidă în vechea credință dinainte de creștinism a maghiarilor, multe elemente din cultul zeiței Lunii fiind atribuie Sfintei Fecioare.

Cert este că an de an se adună zeci de mii de credincios în sâmbăta rusaliilor, pentru a se închina în fața statuii Maicii Domnului, locul de pelerinaj de la Șumuleu – astăzi a suburbie a municipiului Miercurea Ciuc – fiind cel mai mare loc de pelerinaj catolic maghiar din Bazinul Carpatic.

Catolicii din Moldova – până nu de mult vorbitori de limbă maghiară – precum și credincioșii din localitățile aflate la cîte zeci de kilometrii au venit pe jos la Șumului, încolonați sub steaguri bisericești, conduși de preoți ca să participe la pelerinaj. În drumul lor lung de câteva zile spre locul sacru au poposit pe la oamenii din satele prin care au trecut.

Domnitorii Moldovei au donat comunității din Șumulei întinse păduri, ca din veniturile realizate din exploatarea lor să primească pelerinii din Moldova.



În anii comunismului autoritățile au încercat totul ca să diminueze masa mare de pelegrini, de exemplu au organizat o mare manifestare cîmpenească sub numele de Primăvara Harghiteană în cealaltă parte a orașului Miercurea Ciuc, la Jogodin-Băi. (Astăzi, pe scena construită pentru ai atrage pe oameni de la cele sfinte la ateism, este o mică capelă, unde se adună săptămânal oamenii locului pentru a participa la slujba de duminică.) Totodată au interzis procesiunile în jurul bisericii și la cele trei capele aflate pe untele din apropierea basilicii.


Cu toate greutățile create de autorități, anual s-au adunat zeci de mii de pelerini la procesiunea din sâmbăta rusaliilor. După 1990 numărul lor a crescut vertiginos, ajungînd și la 200 de mii de participanți. Interesant că în presa română numărul pelerinilor este prezentat ca fiind de câteva mii – încercînd să bagatelizeze evenimentul –, în presa maghiară de câteva sute de mii.

Din anul 1993 slujba se oficiază la altarul edificat în șaua dintre cele două culmi a muntelui Șumuleu. Pelerinii vin sub steaguri, conduși de preoți, ocupănd în mare ordine locul desemnat lor de către organizatori. Procesiunea pornește de la basilică: labarumul (steagul locului sfânt) este purtat de către cei mai buni elevi ai Liceului Romano Catolic din localitate, labarumul fiind urmat de înaltele fețe bisericești, preoți, călugări, reprezentanții diferitelor ordine cavalerești și pelerinii din Joseni – în amintirea victoriei din 1567.

  

Cînd procesiunea ajunge la locul slujbei, se oficiază liturghia. În fiecare an călugării franciscani și arhiepiscopul de Alba Iulia invită un înalt ierarh sau preot cu o personalitate carismatică să oficieze liturghia și să țină predica – această personalitate fiind singurul invitat al evenimentului, restul participanților fiind toți simpli pelerini.

Marea de credincioși de la Șumuleu este dovada vie a credinței, al sentimentului de apartenență la o comunitate.









Sus