Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / Audiere publică în PE privind protecția minorităților naționale autohtone

Audiere publică în PE privind protecția minorităților naționale autohtone


                       Drepturile românilor din Ungaria. O țară care respectă ce a semnat

Problema minorităților naționale autohtone a fost situată pentru prima dată pe ordinea de zi a Partidului Popular European cu prilejul unei audieri publice organizate pe această temă miercuri, 22 aprilie, la Bruxelles. Concluzia specialiștilor și reprezentanților sferei civile care au participat la eveniment a fost aceea că, trebuie formulată o directivă în acest sens pentru PPE. Documentul urmează să fie elaborat de către Comisia Parlamentului European pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE).

Prima sesiune de audieri, menită să examineze situația minorităților din Europa din punct de vedere legal, a fost deschisă de unul dintre gazdele evenimentului, deputatul european UDMR Csaba Sógor. Eurodeputatul a mulțumit Partidului Popular European pentru că a pus problema minorităților autohtone pe ordinea de zi, dându-i astfel un nou impuls protecția minorităților europene.

Csaba Sógor a subliniat, că există o diferență uriașă între ceea ce este prevăzut de lege în privința protecției minorităților și ceea ce se întâmplă în practică. În opinia sa, statele membre ar trebui să conștientizeze importanța aplicării acestor legi, fiind crucială monitorizarea acestor măsuri.

Sunt optimist că problema protecției minorităților a primit un nou impuls în cadrul politicilor UE. Parlamentul European, a solicitat deja Comisiei Europene să elaboreze și să pună în aplicare un cadru legislativ cuprinzător pentru protecția minorităților la nivelul întregii UE. La congresul din 2012 de la București, PPE a enumerat protecția minorităților naționale printre prioritățile sale.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a declarat, în luna ianuarie a acestui an, că trebuie să ne concentrăm mai mult asupra problemelor minorităților " – a explicat eurodeputatul.

Csaba Sógor a subliniat de asemenea, că trebuie să ne folosim de toate instrumentele juridice și politice disponibile în UE pentru a progresa în această chestiune. El a subliniat, că Tratatul de la Lisabona a consolidat nevoia de a proteja diversitatea culturală și lingvistică a Europei, iar metoda deschisă de coordonare o formă de cooperare interguvernamentală este potrivită pentru a abordarea unor astfel de probleme sensibile din punct de vedere politic. Inițiativa Cetățenească Europeană este o bună ocazie de a articula doleanțele și năzuințele minorităților.


                    Oare de ce a semnat România Charta limbilor minoritare și regionale?

În opinia deputatului european am putea vorbi de realizări cu adevărat revoluționare în cazul în care instituțiile UE s-ar baza în mod constant pe documentele existente privind protecția minorităților, elaborate de Comisia Europeană atunci când recurg la interpretarea legală și politică a drepturilor minorităților la nivel european. În același timp, competențele Agenției pentru Drepturi Fundamentale al UE ar trebui să fie extinse, astfel încât să se facă posibilă monitorizarea regulată a modului în care statele membre aplică legislația privind protecția minorităților.

Deputatul european UDMR a atras atenția asupra încălcărilor drepturilor comunității maghiare din România: limitarea folosirii simbolurilor, controversele constante pe tema plăcuțelor bilingve, și obstacolele întâmpinate de secția maghiară a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș. Recent, în județul Covasna, numele unui spital a fost schimbat în mod nefiresc. În opinia eurodeputatului această măsură dovedește clar că, societatea majoritară consideră membrii comunității maghiare din România ca cetățeni de rang inferiror. Sógor a reamintit, de asemenea, că Ministerul Afacerilor Interne din România consideră aspirațiile la autonomie ale comunității maghiare a fi a o chestiune de securitate națională.


                Oare de ce a semnat România Charta limbilor minoritare și regionale?

Această audiere face parte dintr-un proces. Poate conduce la un raport al Parlamentului European sau la un raport de inițiativă proprie. Ne-am dori să vedem recomandările Consiliului European incluse în cadrul legislativ UE, și solicităm promovarea acestei chestiuni cu fiecare instrument disponibil" – a spus Csaba Sógor.

Deputatul european din Ungaria, Kinga Gál și deputații maghiari din Slovacia Pál Csáky și József Nagy au fost de asemenea gazdele evenimentului la care a participat coordonatorul PPE al Comisiei LIBE, Monika Hohlmeier. Aceasta a spus că, Partidul Popular European intenționează să elaboreze o directivă privind politica protecției minorităților subliniind importanța integrării și a diversității culturale, și nu separatismul.

Evenimentul a fost moderat de deputatul din Tirolul de Sud , Herbert Dorfmann, și eurodeputatul german Michael Gahler.

Specialistul austriac, Dr. Gabriel Toggenburg a subliniat importanța implementării eficiente a Convenției-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCMN) adoptate sub egida Consiliului Europei. Dr. Erzsébet Sándor adjunctul Avocatului Poporului din Ungaria a subliniat că este nevoie de un sistem european care să ofere informații imediate atunci când drepturile minorităților sunt încălcate.

Profesorul finlandez, Petteri Laihonen a arătat că nu există nici un exemplu de autonomie în statele membre care au aderat la UE după 2004. Ca un exemplu de bune practici, profesorul austriac, Emma Lantschner a prezentat modelul de autonomie din Tirolul de Sud, iar președintele Uniunii Federale a Națiunilor din Europa - FUEN, Hans Heinrich Hansen a vorbit despre minoritatea turcă din Grecia și minoritățile din Franța.

Activistul român pentru drepturile omului Smaranda Enache a subliniat că, protecția minorităților este privită ca o problemă morală în Europa de astăzi, și este, de asemenea, o condiție pentru stabilitatea și bunăstarea unei țări. În unele state membre, diferitele forme de autonomie reprezintă o soluție simplă la aceste probleme, în timp ce în țările din Europa de Est, cum ar fi și România autonomia nu este considerat a fi o soluție naturală. Josef Marko, directorul Institutului pentru Drepturile Minorităților al Academiei Europene de la Bolzano a explicat că, rezolvarea problemelor comunităților minoritare a reprezentat o provocare pentru societățile majoritare în ultimii 200 de ani, iar guvernele au jucat un rol important în această chestiune.

Kinga Gál rezumat concluziile audierii publice: Tratatul de la Lisabona a pus bazele unui cadru juridic pentru protecția drepturilor minorităților, și protejează împotriva tuturor formelor de discriminare, dar în absența unor răspunsuri liniștitoare la problemele minorităților naționale tradiționale, tensiunile politice, conflictele și încălcările acestor drepturi apar în mod constant.

Deputații PPE din Comisia LIBE vor contribui la rezolvarea acestor probleme în perioada ce urmează, prin formularea unei directive de urmat, în ceea ce privește politica protecției minorităților naționale autohtone.




Sus