Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Kontakt / Achtung! Românii pun mâna pe Corbii Albi!

Achtung! Românii pun mâna pe Corbii Albi!

„Achtung! Românii pun mâna pe Corbii Albi!” – cu acest enunț neortodox a început sâmbăta prima conferință de lucru a Corbilor Albi la Cluj-Napoca, la care au participat redactori și colaboratori ai Portalului de contact român-maghiar Corbii Albi. Enunțul - care a lăsat sala într-o liniște curioasă – a fost elucidat rapid de organizatori, explicând participanților, că de două săptămâni s-a făcut o rocadă în statisticile portalului, cititorii maghiari devenind minoritari (46.11%) și cei români majoritari. Un schimb foarte interesant s-a realizat și pe lista orașelor „pro Corbii Albi”, București-ul ajungând în frunte, Clujul – deși este centrul Asociației Clubul Media Corbul Alb – ajungând pe locul secund, urmat de Sfântu Gheorghe (o surpriza pentru redactori), iar Tg Mureș pe locul patru.



La conferință Târgu Mureș a fost reprezentat de Vali Russu și Gyöngyi Bodolai, amândoi vorbind despre cele două lumi paralele din oraș: lumea maghiarilor și lumea românilor – două lumi care se „intersectează” numai la nevoie, fiind foarte puține acele fenomene, în care românii și maghiarii colaborează mânați de un interes real reciproc față de cultura celuilalt. – Atunci colaborăm, când nu avem de ales – spunea Gyöngyi Bodolai, și acest enunț le-a dat de gândit participanților.

Sfântu Gheorghe a fost reprezentat de Mădălin Guruianu și Ioan Ganea – două personalități ai românilor din Trei Scaune (jud.Covasna): primul fiind bun cunoscător al efectului dispersiv al politicului în relațiile româno-secuiești, celălalt fiind un leader modern al tinerilor români din regiune.

Din alocuțiunile lor s-a conturat un Ținut Secuiesc care se zbate, căutându-și locul în societatea modernă, încercând să țină pasul cu integrarea mondială, însă negăsind încă drumul liniștitor care ar conduce spre un viitor bine conturat. Acest drum este foarte greu, deoarece naționalismul instinctual doboară în multe cazuri poduri greu clădite între secuii majoritari și românii minoritari. În aceste condiții au o valoare de neprețuit acele personalități, care sunt stimați de amândouă comunități, reprezentând o gândire modernă, al cărei esență este căutarea căilor comune și nu căutarea cu lumânarea a factorilor, care dezbină.



La conferință au fost prezenți și István Sarány, Ferenc Páll-Szabó, Levente Benkő, Septimiu Borbil, Márta Bodó și András Killyéni. S-a discutat despre cele mai citite articole ale lor apărute la www.corbiialbi.ro. István Sarány s-a simțit mirat ce bine sunt primite acele articole ale sale, care prezintă viața cotidiană reală a secuilor. – Am fost surprins plăcut că sute de români au dat like la articole pe tematici secuiești – spunea Sarány, adaugând: Harghita (Ciucul, Odorheiul) diferă emoțional de Trei Scaune (jud.Covasna), în cea din urmă oamenii fiind mai extrovertiți decât ciucanii.

Levente Benkő a schițat tematicile care coordonează articolele sale din portal, atrăgând atenția asupra acelor evenimente istorice, în care solidaritatea româno-maghiară era evidentă, ba chiar emoționantă. – În 1956 la Timișoara români și maghiari strigau împreună, Rușii! Luați mâna de pe Ungaria! – Din păcate aceste evenimente, care arată partea frumoasă a conviețuirii nu prea sunt reflectate de presă – puncta Benkő Levente.



Ferenc Páll-Szabó a vorbit despre experiențele sale în legătură cu fenomenul „bozgor în România, român în Ungaria”. – Pe linie de cultură generală catastrofală nu este diferență dintre „unguri” și „români”. Inculții români cred că a fi majoritar în Romania însemnă superioritate („noi suntem acasă, voi sunteți unguri, deci chiriași”), inculții unguri (o masă imensă de oameni) cred, că dacă nu trăiești în Ungaria, nu poți fi ungur adevărat, ci „român”, „slovac” sau „ucrainean” – spunea Páll-Szabó Ferenc, unul dintre cei mai critici colaboratori ai portalului Corbii Albi.



Din dreapta în stânga: Ioan Ganea, Gyöngyi Bodolai, Júlia Mayla, Mădălin Guruianu, Márta Bodó,Levente Benkő, Vali Russu, Ferenc Páll-Szabó, István Sarány, Csaba Szabó

András Killyéni a „deconspirat” punctele de referință ale articolelor sale pe teme sportive, care fac din aspectele sportive maghiare din Transilvania de înainte de tratatul de la Paris un soi de graffiti-fotografic. – Visul olimpiadei de iarnă din Borșa a rămas vis nu numai din punctul de vedere a sportului de performanță, dar și din perspectiva conlucrării româno-maghiare – concluziona Killyéni.
                                                                                            *
În partea a doua a conferinței de lucru redactorii și colaboratorii au participat la un curs special pe tematica menagementului conflictelor interetnice și a moderării comentariilor.







Sus