Joi, 21 Septembrie 2017
Joi, 21 Septembrie 2017


Kontakt / Memorandi演i – atunci 槐 acum

Memorandi演i – atunci 槐 acum

Activitatea tinerilor de la Mi構area Igen, tess幧! – Da, poftii! d o atmosfer aparte luptei maghiarilor din Cluj-Napoca pentru punerea 螽 practic a ideilor acelei multiculturalit裻i, despre care autorit裻ile rom滱e pomenesc de obicei numai atunci, c滱d pe orizont apare o oportunitate manegerial sau publicitar.

姷 ultimele s綯t緆滱i organizaiile tinerilor maghiari au pornit o adev綖at ofensiv comunicaional pentru a sensibiliza masele c acest multilingvism doar declarativ – nu poate fi inut mult sub t綷ere, mai ales atunci, c滱d un ora se define演e la diferite conferine internaionale Capital Cultural European de Tineret.



姷 Cluj-Napoca tot mai muli se 螽treab, de ce a acceptat prim綖ia ora滾lui colaborarea cu tinerii maghiarii care au iniiat acest proiect uria – este vorba de Grupul Pont (http://corbiialbi.ro/index.php/contact/125-ini-iativa-pont-rom-punct-coloreaz-anul-2015-la-cluj-napoca/) –, dac 演iau bine, c nu o s pun 螽 practic ideile multiculturalismului?

Nu era mai simplu, s spui, NU vrem multilingvism, deci NU vrem nici avantajele aduse de proiectul tinerilor maghiari? Acum 螽s prim綖ia se scald 螽 lumina reflectoarelor, profit din plin de interesul european, 螽s c滱d e vorba de maghiari – uit de ei. A榮 a uitat 槐 primarul Boc s spun m綷ar un cuv滱t 螽 maghiar la „revelionul de inaugurare” a anului 2015, Cluj-Napoca, Capital European De Tineret.

Scriu aceste r滱duri, deoarece acum a sosit la redacia noastr comunicatul Mi構綖ii Igen, tess幧! – Da, poftii!, conform c綖uia aceast organizaie de tineret extinde campania sa informativ 槐 螽 Bucure演i.

“La Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București (str. Gina Patrichi nr. 8, Bucure演i) miercuri, 31 martie 2015 la ora 19.00 va fi vernisat expoziția Bog裻ia multilingvismului.

姷 s緄ile de expoziție ale Institutului Balassi vor fi expuse ziarele vremii, c綖i po演ale, pl綷i comemorative, postere – documente care provin din istoria bogat a multiculturalit裻ii Clujului din perioada dualismului austro-ungar p滱 螽 prezent.

Materialele expuse 螽f裻i榷az at漮 viaa privat a oamenilor, c漮 槐 spaiile publice ale vremii.

Asociaia co-organizatoare, Mi構area Igen, tess幧! – Da, poftii! 螽cearc s promoveze multilingvismul 槐 螽 viaa ora滾lui de azi.

姷 secolele trecute, Clujul a fost un ora diversificat, cu diferite etnii 槐 religii. Prin materialele prezentate, vizitatorii vot putea observa practicile 槐 legislaiile diferitelor perioade din istoria bogat a ora滾lui.”

姲i permit o confesiune. Trec滱d pe l滱g Monumentul Memorandi演ilor din Cluj, mi-a venit ideea de a compara aceast mi構are a memorandi演ilor cu aciunile organizaiilor tinere演i maghiare din Cluj-Napoca, am滱dou „organizaii” milit滱d – printre altele – pentru ap綖area limbii materne.

Diferenele – desigur – sunt mari, dar esena r緆滱e: lupta pentru o cauz dreapt, pentru o cauz naional.

Una dintre diferene este 螽s – 螽 concepia mea – esenial. Ungaria de atunci a spus clar, c NU este de acord cu cererea memorandi演ilor.

Rom滱ia de azi 螽s se g綼e演e 螽tr-o alt situaie, deoarece a ratificat Charta Limbilor Regionale 槐 Minoritare (http://corbiialbi.ro/index.php/contact/167-hartia-rabda-8211-carta-europeana-a-limbilor-regionale/), 螽su算nd principiile de baz a acesteia, privind ap綖area limbilor minoritare, ba chiar sprijinirea acestora.

波 iar蒪i pun 螽trebarea, ca 槐 螽 cazul proiectului Cluj-Napoca Capital European 2015: dac Rom滱ia NU crede 螽 aceste principii 槐 statul NU se str緂uie演e s asigure o atmosfer normal 螽 relaiile majoritate-minoritare (vezi preocup綖ile ministerului de interne de a concepe minoritatea maghiar ca un inamic), atunci de ce a semnat Charta?



Pe cine vrem s p綷緄im? Cui prodest aceast etern p綷緄eal? Trasul cu ochiul?

姷 螽cheiere citez din Rom滱ia liber (http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/cum-se-lupta-ponta-ca-romania-sa-nu-devina-o-natiune-372701), din articolul lui Cristian C滵peanu:

„Dezbaterea istoric este mult mai complicat, dar adev綖ul este c percepția internațional (din Est dar și din Vest) asupra Rom滱iei ca țar-pr綮緄ie unde totul este de negociat și de cump綖at s-a menținut p滱 ast罳i, mai ales pentru c 螽 esenț, multe lucruri au r緆as neschimbate.”

Interesant abordare.







Sus