Miercuri, 20 Septembrie 2017
Miercuri, 20 Septembrie 2017


Kontakt / Grija pentru limba maternă – de la Orar la Nyitvatartás

Grija pentru limba maternă – de la Orar la Nyitvatartás

O grijă tot mai accentuată se manifestă din partea lingviștilor maghiari pentru degradarea limbii maghiare în cadrul acelor comunități minoritare, unde limba maghiară maternă intră în contact cu limba statului. Trei studii au fost prezentate pe această temă la Cluj-Napoca, în sala de spectacole ale Consulatului Maghiar, toate trei tratând fenomenele lingvisticii de contact, reliefând complexitatea factorilor care provoacă degradarea unei limbi minoritare într-un mediu dominant al limbii de stat, alta decât maghiara.

O bună perioadă lingviștii maghiari stăteau neputincioși în fața fenomenului invaziei cuvintelor englezești, deoarece aveau nevoie de timp, ca să înțeleagă mecanismul acestui fenomen complex. După ce s-a înțeles exact efectul „hunglish” – apariția cuvintelor englezești în propoziții gândite și scrise în maghiară – , tinerii specialiști au început să studieze efectul limbilor de stat asupra gândirii și formulării în limba maghiară în comunitățile ungurești din Transilvania, Slovacia, Serbia, Croația și Ucraina.

   

Lingvistul clujean Benő Attila a studiat contactul celor două limbi – maghiara și româna - în Transilvania, cercetând această tematică în profunzime. – Nefolosirea limbii maghiare la un anumit nivel cultural în familie, duce treptat la degradarea limbii. Sunt multe orașe în Transilvania, unde inscripțiile maghiare poartă pecetea unei formulări sau traduceri românești – ne-a declarat lingvistul.

– Chiar în Târgu Mureș am observat că se afișează Órarend (Orar) în loc de Nyitvatartás (Orar) , ceea ce demonstrează că cei care au afișat-o, involuntar au folosit traducerea cuvântului românesc Orar. Un alt exemplu este definiția de Régiség (Vechime), ceea ce în limba maghiară nu are nimic comun cu „vechimea din câmpul muncii”, ci mai bine cu „Vechituri”. Sunt zeci de cazuri similare, care arată calea cum apar cuvinte ungurești gândite românește.

Lingvista Sorbán Angella a studiat bilingvismul minoritar. Prin cercetările sale demonstrează că există factori direcți care facilitează degradarea limbii maghiare într-un mediu nemaghiar. Un factor ar fi folosirea limbii maghiare extrem de simplificat, frazele mai complexe fiind ori evitate, ori complementate cu expresii românești.

Această necesitate de a complementa propozițiile gândite ungurește cu expresii românești, se datorează – printre altele – necunoașterii variantelor maghiare ale acestor expresii, ceea ce se explică prin lipsa unui mediu lingvistic maghiar, unde expresiile tehnice sunt folosite pe scară largă. Cercetătoarea citează elevi și studenți care descriu cum au reușit să treacă de la învățatul în limba maghiară la cea română, reliefând complexitatea problemei.

 

Conform studiului, lipsa învățământului profesional în limba maternă influențează puternic degradarea limbii tehnice, minoritarii fiind obligați să caute variante românești pentru a denumi obiecte/fenomene tehnice.

Academicianul Péntek János a făcut o observație care a dat serios de gândit celor prezenți: cum există oare, că minoritarii bilingvi (limba maternă+limba statului) nu-și pot afirma perceptibil acest avanataj în croirea carierei. – Minoritarii vorbesc două limbi, cunosc două culturi... Aceasta ar trebui să fie un avantaj enorm în lupta pentru afirmare socială și economică. Și totuși, pare să nu fie... – spunea îngândurat academicianul.

Cei prezenți au ascultat cu mare atenție noile strategii ale Ungariei vizavi de ocrotirea limbii materne, cristalizate prin înființarea unui întreg institut – Institutul Strategiei Lingvistice – în anul 2014.

Directorul acestui institut, Bencze Lóránt, a fost și el prezent la lansarea studiilor lingvistice, acompaniate de mai mulți lingviști cercetători din Ungaria.




Sus