Luni, 25 Martie 2019
Luni, 25 Martie 2019


Kontakt / Găgăuzia și problemele predării limbii statului

Găgăuzia și problemele predării limbii statului

În Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză (UTA Găgăuzia) limba română se predă ca o limbă străină, chiar dacă ea e limba de stat, iar Găgăuzia este parte a statului nostru, adică Republica Moldova. Fiind educatoare și profesoară de română în aceași timp – mama mea e găgăuzoaică, tatăl meu moldovean –, consider că cea mai mare problemă a predării limbii române constă în faptul, că tinerii de la noi cam nu prea doresc s-o cunoască.

Ei spun, că de ce le trebuie lor, cînd și așa, mai târziu, când vor fi mari, vor pleca în Rusia, să lucreze.
   

Și astfel, copiii nu conștientizează importanța cunoașterii limbii de stat. Ei foarte bine se discurcă fără această limbă, deoarece în Găgăuzia nu prea se folosește limba română.

Din păcate limba română copiii o aud doar la lecțiile de limba română, ieșind de la lecția de limba română, ei nu prea o mai aud. Ei cred, că nu mai au nevoie în viață să vorbească în această limbă.

Pentru ei este foarte complicat să alcătuiască enunțuri. La lecții ei învață cuvinte, cu ajutorul lor alcătuiesc îmbinări de cuvinte, apoi enunțuri simple. În procesul de alcătuirea unui text coerent ei întîmpină greutăți mari. Le este mai ușor acelora, care aud această limbă la ei acasă, provenind din familii mixte, găgăuzo-moldovenești (românești).

 

Într-o clasă constituită din 25-30 de elevi sînt 2-3 elevi, care mai aud limba română la ei acasă, 5-6 sunt aceia care doresc s-o studieze, se stăruie și în familie părinții îi ajută, îi susțin, îi motivează să învețe limba română. Alții învață mecanic doar pentru a primi note bune.

În opinia mea societatea noastră nu este educată în așa fel încât să cunoască importanța studierii limbii române și comunicarea în această limbă, deși această limbă nu e limba a unui stat necunoscut, ci e limba țării noastre, patriei noastre.

În genere societate noastră din Găgăuzia se împarte în 3 grupe privind atitudinea față de limba de stat: unii doresc, pot și o fac, unii doresc s-o învețe, dar nu au timp suficient, posibilități, alții nu doresc din start.



Sunt organizații care desfășoară cursuri de studiere a limbii române, ei sunt organizați cu specialiștii din diferite domenii, însă în perioada desfășurării lor cursanții o aud, o studiază, dar apoi neutilizind-o, o uită.

Cunosc oameni care doresc foarte mult să cunoască limba de stat. Mă întrebau, dacă nu există în România o localitate, unde ei ar putea să plece pe o perioadă de timp și să o studieze. Le răspund că nu cunosc, însă cred că dorința e o putere mare și poate găsi și această posibilitate.

Îmi plac foarte mult programele Erasmus, Erasmus Mundus prin care există posibilitate de a studia într-un alt stat, existând posibilitatea învățării limbii statului respectiv.



Am cunoștințe din Turcia, care studiază la Universitatea de Stat din Comrat – capitala micii noastre Găgăuzii – acești studenți, aflând în mediul rus în timp de 4 ani învață limba rusă, iar noi în timp de 20 de ani, trăind în Moldova nu cunoaștem limba de stat.

De aceea o limbă trebuie să fie studiată din copilărie, în adolescență trebuie să fie studiată în formă mai avansată.

  

Persoanele tinere trebuie să parcurgă o cale – înțelegerea importanței enorme de studiere a limbii –, să caute toate oportunitățile de studiere, să participle la diferite cursuri, programe și această cale trebuie să fie parcursă pînă la 22 de ani, fiindcă după această vârstă se începe perioada de activitate profesională, crearea familiei și atunci deja vine perioada când oamenii trebuie să-i susțină pe copii lor să învețe limba română, părinții trebuie să cunoască limba și atunci ei devin un exemplu demn de urmat pentru copiii lor.






Sus